Aproape 200 de personalităţi culturale internaţionale protestează faţă de schimbarea statutului ICR

Doi laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură, scriitoarea de origine română Herta Müller şi poetul suedez Tomas Tranströmer, precum şi aproape 200 de personalităţi culturale din Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca protestează faţă de schimbarea statutului Institutului Cultural Român, conform unui comunicat ICR Stockholm.

La jumătatea lunii iunie, actualul guvern a decis prin ordonanţă de urgenţă ca Institutul Cultural Român să treacă de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului. Hotărârea a fost motivată de premierul Ponta prin faptul că instituţia era “mult prea politizată”.

OUG 27/13.06.2012 stabileşte că, în termen de cel mult 15 zile de la emiterea acesteia, plenul Senatului va numi conducerea operativă a ICR, dar şi membrii consiliului de conducere. În prezent, ICR este condus de Horia Roman Patapievici, ca preşedinte, şi de Tania Radu şi Mircea Mihăieş, vicepreşedinţi.

Scrisoare deschisă

În urma publicării în cel mai important cotidian suedez, ”Dagens Nyheter”, a unui articol despre această ordonanţă de urgenţă şi despre schimbările pe care le implică aceasta în conducerea şi în strategia de programe a Institutului Cultural Român, lumea culturală suedeză a reacţionat printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României.

În epistolă, se solicită “păstrarea ICR în forma sa actuală”, iar apelul este susţinut de aproape 200 de personalităţi culturale din Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca, plus Herta Müller şi Tomas Tranströmer.

Prin raportare la activitatea filialei suedeze a Institutului Cultural Român - înfiinţat la Stockholm în 2006 - scrisoarea deschisă evidenţiază faptul că instituţia “a înregistrat succese excepţionale”, că a promovat de-a lungul timpului artişti din diverse zone culturale, de generaţii şi convingeri diferite, şi că a activat pe întregul teritoriu al Suediei, “ajungând, prin programele sale, la foarte mulţi oameni”.

“Toţi cei interesaţi de cultură, indiferent de naţionalitate, s-au putut bucura de programele ICR Stockholm, iar interesul a fost foarte mare - serile organizate de institut s-au desfăşurat deseori cu sala plină şi au generat un mare interes şi din partea presei”, mai specifică scrisoarea.

Semnatarii, oameni de cultură şi personalităţi

Autorii epistolei protestatare - aproape 200 de personalităţi culturale - mai precizează că “ICR Stockholm şi-a câştigat o poziţie unică printre scenele culturale din capitala Suediei”, unul dintre efectele generate de activitatea sa fiind înfiinţarea editurii 2244, specializată în literaturile ţărilor din jurul Mării Negre, în special cea română.

Poeta şi traducătoarea Cecilia Hansson a iniţiat scrisoarea, iar printre semnatarii acesteia se numără mai mulţi membri ai Academiei Suedeze şi ai Academiei De, directorul Bibliotecii Nobel a Academiei Suedeze, Lars Rydquist, preşedintele PEN Clubului suedez, Ola Larsmo, şi alţi foşti şi actuali membri din conducerea PEN, europarlamentarul Alf Svensson, fost ministru şi preşedinte de partid, poetul Bengt Berg, membru al Parlamentului suedez, violonista Anna Lindal, decanul Facultăţii de Arte a Universităţii din Göteborg şi vicepreşedintele Academiei Regale de Muzică din Stockholm, cunoscuta regizoare de teatru şi film Suzanne Osten, artista de renume internaţional Marianne Lindberg De Geer, scriitori, traducători, personalităţi din lumea artei, cadre universitare, muzicieni şi precum şi membri marcanţi ai diasporei româneşti din Suedia – precum Ştefan şi Kuki Constantinescu, Dorinel Marc, Cristian Marina sau Corina Oprea.

Politizarea ICR inspiră “teamă şi îngrijorare”

În scrisoare se mai precizează că activitatea de până acum a institutului a avut o mare diversitate şi reprezentativitate, iar recentele ameninţări de politizare a acesteia inspiră “teamă şi îngrijorare”, iar “aceste tendinţe nu îşi au locul într-o democraţie”.

Petiţia a putut fi semnată între 28 iunie şi 2 iulie, pe site-ul http://www.namninsamling.com/site/get.asp?protestbrev_RKIS. Scrisoarea a fost trimisă luni la Guvernul şi la Senatul României, împreună cu lista semnatarilor şi cu comentariile acestora.