APADOR CH - Guvernul urgentează anchetarea Mineriadei dar trece direct la graţierea vinovaţilor

APADOR-CH, organizaţie neguvernamentală care monitorizează din anii '90 condiţiile de detenţie din aresturile şi din penitenciarele româneşti, a criticat în termeni duri proiectul de lege al Cabinetului Grindeanu vizând graţierile şi cere Guvernului să renunţe la promovarea graţierii prin OUG. În plus, organizaţia îi solicită Avocatului Poporului ca, aşa cum s-a sesizat din oficiu cu privire la neconstituţionalitatea legii care l-a împiedicat pe Dragnea să fie premier, să se sesizeze din oficiu şi în cazul în care va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere.

În opinia organizaţiei, decizia Guvernului României de a graţia colectiv mai multe categorii de condamnaţi nu rezolvă supraaglomerarea din penitenciare. În plus, proiectul de ordonanţă este redactat în grabă şi neglijent, lipsindu-i evident corelarea unor texte legale.

Concret, în articolul 2 al proiectului se prevede graţierea parţială (cu ½) a pedepsei aplicate „persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârstă de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legală, cu boli incurabile în faze terminale.

"Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la graţierea parţială pentru niciun fel de infracţiuni, astfel că este posibil ca de graţierea parţială (1/2 din pedeapsă sau chiar a restului de pedeapsă) să beneficieze şi cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanităţii (!). De exemplu, de această graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluţiei", remarcă APDOR CH.

În consecinţă, asociaţia solicită îndreptarea acestei "erori" şi cere ca proiectul de lege să stipuleze clar că infracţiunile exceptate de la graţierea integrală (art. 1 din proiect) sunt exceptate şi de la graţierea parţială (art. 2 din proiect).

În acelaşi timp, APADOR-CH solicită înlocuirea sintagmei „persoanele care au întreţinere minori cu vârstă de până la 5 ani” cu una mai precisă şi care să permită aplicarea actului normativ fără verificări şi anchete suplimentare pentru a stabili dacă şi pe cine are în întreţinere respectivul condamnat.

"Noţiunea de „persoană aflată în întreţinere” este specifică legislaţiei fiscale, fiind asociată cu deducerile ce se acordă pentru persoanele aflate în întreţinere. Este nevoie de o determinare mai clară a acestei categorii de condamnaţi care ar putea beneficia de graţierea parţială", susţine APADOR-CH.

De asemenea, APADOR-CH consideră că nu se justifică prevederea din art. 3 alineatul 3 din proiect, conform căreia graţierea parţială nu este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă.

"În mod normal, când există o problemă reală constând în nerecuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni, este inexplicabil cum de printr-un act de clemenţă se subminează problema rezolvării recuperării prejudiciilor produse.
APADOR-CH solicită ca printre infracţiunile exceptate de la graţierea, integrală sau parţială, să se numere si infracţiunea de violenţă în familie (art. 199 Cod penal)", susţin reprezentanţii organizaţiei.

În concluzie, APADOR-CH solicită guvernului să renunţe la promovarea graţierii pe calea unei ordonanţe de urgenţă, "care, de altfel, nici nu justifică urgenţa, întrucât problema supraaglomerării penitenciarelor durează de ani de zile şi este cunoscută şi de guvern şi de parlament.

Calea normală de a reglementa în această materie este cea a adoptării unei legi, eventual în procedură de urgenţă, dacă există o nerăbdare atât de crescută la nivelul majorităţii parlamentare, adaugă organizaţia.

De asemenea, APADOR-CH solictă Avocatului Poporului ca, aşa cum s-a sesizat din oficiu cu privire la neconstituţionalitatea unei legi din 2001, care interzice unui condamnat să fie prim-ministru sau membru al guvernului, să se sesizeze din oficiu şi în cazul în care va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere, ordonanţă care, în mod vădit, nu justifică urgenţa cerută de Constituţie.