Ciorbea pledează pentru amnistie şi graţiere. Noul ministru al Justiţiei îi spune pas

Avocatul Poporului a lansat, joi, Raportul Special privind "Condiţiile de detenţie din penitenciare şi centre de reţinere şi arestare preventivă, factori determinanţi în respectarea demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor private de libertate", informează Mediafax

"Nu am dorit să ponegrim sistemul. Sperăm ca această radiografie şi propunerile făcute să poată fi avute în vedere pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi pentru respectarea în mai mare măsură a drepturilor omului. Am pornit de la ideea că resursele financiare sunt extrem de limitate. (...) Am enunţat câteva aspecte care vizează o politică penală care să pună accent pe sancţiuni penale neprivative de libertate şi pe graţiere, ceea ce ar lua din presiunea pusă pe sistem", a declarat Victor Ciorbea.

Cum o amnistie şi graţiere nu a mai fost acordată încă de pe vremea Guvernului Năstase în 2002, Avocatul Poporului consideră că a venit timpul pentru un astfel de act.

"Am acordat o asemenea amnistie şi graţiere în 1997 şi ultima a fost acordată de Guvernul Năstase în 2002. De atunci nu a mai existat niciuna. Nu este vorba de fapte cu violenţă, nu e vorba de fapte de corupţie, dar astfel de măsuri trebuie gândite şi, din când în când, chiar aplicate. Nu trebuie să avem nişte restricţii fantastice să nu mai graţiem niciodată pe nimeni, chiar dacă este bolnav de cancer în ultimul stadiu.

Noi am făcut această propunere, de graţiere a celor care se află în stadii terminale ale unor boli incurabile. Îi faci expertiză, vezi că este incurabil, vezi că este în ultimul stadiu, de ce sa îl mai ţii acolo? De reabilitat, nu se mai poate reabilita, de ce să nu le dai drumul măcar lor? De ce să mai cheltuieşti cu ei într-o puşcărie? Nu mai prezintă niciun fel de pericol pentru societate şi pentru nimeni. Trebuie puşi în libertate", a mai precizat Avocatul Poporului.

Victor Ciorbea a subliniat că instituţia pe care o reprezintă nu pledează pentru o lege a amnistiei şi graţierii în general.

"Am propus graţierea celor care suferă de boli incurabile şi sunt în stadiu terminal, oameni care zac pe un pat. Nu avem o cifră exactă. La fel, situaţia celor care sunt bolnavi psihic şi care sunt ţinuţi la un loc cu ceilalţi în penitenciar. Acest lucru nu este normal, ca să nu spun că este inadmisibil. Trebuie duşi la spitale de psihiatrie şi trataţi, ţinuţi sub observaţie şi trataţi în consecinţă", a adăugat Avocatul Poporului.

Cum răspunde noul ministru al Justiţiei

"Nu intenţionez să promovez amnistia şi graţierea, pentru că mandatul este scurt. Însă nu exclud posibilitatea deschiderii unor dezbateri. Nu cred că asta este prioritatea şi nu cred că nivelul de aşteptare al societăţii este în această zonă, ci de a aplica cadrul legislativ pe care îl avem. (...)

Între 2000-2004 am putut vizita penitenciare şi situaţia era dezastruoasă, şi nu mi-e frică să spun acest lucru. La 14 ani distanţă, această chestiune este importantă pe agenda publică. (...) Se spune că nu s-a făcut nimic. Am cifre care arată că s-a făcut", a replicat Raluca Prună, adăugând că raportul Avocatului Poporului dă o imagine de fapt a sistemului penitenciar, însă situaţia nu este nouă.

În calitate de ministru, Raluca Prună susţine că ar putea să ceară un plan de construcţii de penitenciare, însă acest lucru trebuie privit într-un cadru mult mai larg, având în vedere că sunt şcoli care nu corespund cerinţelor.

"Pentru a construi orice fel de infrastructură, acest lucru nu se poate face de azi pe mâine. Dacă lucrurile vor merge bine, vom avea două penitenciare noi de acum în patru ani. Problema nu este doar infrastructura penitenciară. Pe lângă măsuri pe termen lung, care presupun investiţii de peste un miliard, putem lua măsuri care ţin doar de o bună administrare a banului public. Putem introduce mai multe acţiuni ale ONG-urilor, care, cu bani puţini, lucrează cu deţinutul pentru reintegrare", a precizat ministrul.

Raluca Prună a amintit şi de existenţa unei scrisori iniţiate de fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, şi de omologul din Italia, documentul asumat şi de alţi 12 miniştri, în care se solicită sprijin de la Comisia Europeană, respectiv alocarea de fonduri pentru infrastructura penitenciară. "Voi continua demersurile predecesorului meu", a dat asigurări noul ministru.

Deşi se vorbeşte de numărul mare de deţinuţi şi deşi codurile penal şi de procedură penală sunt atacate din toate părţile, Raluca Prună susţine că datele statistice arată o scădere a numărului de persoane arestate preventiv, de la aproximativ 10.500 în 2013 la puţin peste 7.000 în 2014, trendul descendent fiind valabil şi în sistemul penitenciar: 15.356 de persoane din februarie 2013 până în februarie 2014, faţă de 12.415 persoane în perioada februarie 2014- februarie 2015.

"Cred că este datoria mea să promovez codurile atacate, dar care au produs efecte în statisticile Ministerului Justiţiei. (...) Noile coduri, mai ales Codul de Procedură Penală, care este atacat, a produs deja efecte şi avem mai puţine cazuri de arest preventiv şi mai multe la domiciliu", a declarat Raluca Prună.