Aniversarea Masacrului din Tiananmen: Taiwanul se oferă să ajute tranziţia Chinei către democraţie

Preşedinta Taiwanului s-a oferit să ajute China să treacă la democraţie, cu ocazia celei de-a 28-a aniversări a masacrului studenţilor în Piaţa Tiananmen din Beijingn, în 4 iunie 1989. Mii de persoane s-au adunat în Hong Kong pentru comemorare.
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989.
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989. (Charlie Cole)

Au trecut aproape trei decenii de când regimul comunist chinez a ordonat tancurilor şi soldaţilor să strivească protestele studenţeşti pro-democraţie, dar în China sunt interzise orice fel de comemorări publice ale masacrului. Beijingul nu a publicat niciodată un număr oficial al victimelor provocate de suprimarea sângeroasă a protestelor.

Totuşi, Hong Kong - fostă colonie britanică returnată Chinei în 1997 - este singurul loc pe teritoriul chinez unde se desfăşoară comemorarea pe scară largă în onorarea victimelor.

Protestul anual, care atrage zeci de mii de persoane în Hong Kong, simbolizează libertatea relativă a centrului financiar comparativ cu cea din China continentală.

“Nu doresc ca această parte a istoriei să fie ştearsă”, a declarat Emily Yu, în vârstă de 42 de ani, care a participat la comemorarea din Victoria Park, Hong Kong. “A fost cu adevărat un masacru. Acei tineri au ieşit pe străzi şi au făcut ce au putut pentru libertate şi democraţie, dar nu le-au obţinut”.

Evenimentele din acest an sunt în special tensionate deoarece au loc doar cu o lună înaintea vizitei în Hong Kong a preşedintelui chinez Xi Jinping, ocazionată de marcarea celei de-a 20-a aniversări a returnării de către britanici a oraşului în mâinile regimului chinez.

“Când va sosi Xi Jinping, el va şti că cetăţenii din Hong Kong nu au uitat”, a declarat Lee Cheuk-yan, un activist veteran pro-democraţie şi organizator al comemorării anuale.

“Au luptat pentru viitorul lor”

“Studenţii care au murit nu au primit ceea ce merită. Ei au luptat pentru viitorul lor cum şi noi pentru al nostru”, a declarat liceanul de 17 ani Yanny Chan.

Preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, a afirmat că cel mai mare gol dintre Taiwan şi China este reprezentat de democraţie şi libertate, iritând Beijingul într-un moment în care relaţiile dintre China şi insula autoguvernată se află la cel mai scăzut nivel.

Ea a declarat că Taiwanul doreşte să îşi împărtăşească experienţele privind tranziţia la democraţie de la sfârşitul anilor 1980 pentru a uşura provocările şi problemele care ar putea apărea în procesul unei astfel de tranziţii pentru China continentală.

“În democraţie, unele probleme sunt timpurii, altele sunt târzii, dar cu toţii ajungem acolo în cele din urmă”, a declarat Tsai, scriind în limba chineză pe pagina sa de Facebook şi postând unele comentarii în limba engleză pe Twitter.

În Taiwan a fost declarată legea marţială timp de aproape 40 de ani înainte să înceapă să se îndrepte spre democraţie în anii 1980. Începând din 1996 au avut loc în mod regulat alegeri prezidenţiale.

La sfârşitul săptămânii trecute, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying, a declarat că ţara sa şi-a stabilit cu mult timp în urmă concluziile privind evenimentele din 4 iunie 1989.

În Beijing, securitatea a fost intensificată, ca de obicei, în Piaţa Tiananmen cu ocazia aniversării Masacrului, formându-se cozi lungi pentru verificarea genţilor şi identităţii. Piaţa în sine a fost liniştită, cu turişti care făceau poze.