Angela Merkel - cea mai puternică femeie din lume

Postul de televiziune Deutsche Welle (DW) a făcut de curând o analiză a Angelei Merkel, cea care fost numită de revista Forbes Magazine drept cea mai puternică femeie din lume.

“Puţini îi acordau şanse pe scena politică: chip palid, coafură departe de orice tendinţe, garderobă criticată de stilişti. Dar Angela Merkel candidează pentru a treia oară la funcţia de cancelar federal”, acesta este modul în care este prezentată modestia de imagine a doamnei Merkel.

Contextul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea nu poate fi numit, nici măcar în glumă, uşor. Apariţiile cancelarului se fac simţite, mai ales, în momente de criză, politica ei bucurându-se de aprecieri la nivel internaţional.

În cazul Greciei, chiar dacă nu este iubită nici la Atena şi nici în restul Europei de sud, încearcă să salveze moneda unică pentru ca Grecia să nu intre în colaps.

În scandalul interceptărilor NSA (Naţional Security Agency), se dovedeşte că Statele Unite ale Americii - puterea considerată cel mai apropiat aliat al Berlinului - îşi foloseşte serviciile secrete în spionarea Germaniei. Este o lovitură foarte puternică pe plan intern dar şi pe plan extern pentru cancelar, fiind nevoie acum, de analizarea şi medierea cu mare atenţie a situaţiei. După o perioadă, Merkel îşi anunţă indignarea, prin intermediul purtătorului de cuvânt.

Istoricul Edgar Wolfrum susţine că "Ea temperează toate controversele. Analizează problemele şi se alătură în final majorităţii. Un talent politic, prin care câştigă atât prieteni cât şi duşmani.”

O altă situaţie din care a reuşit să iasă cu imaginea intactă a fost în iunie, la Sankt Petersburg, când a fost pe punctul de a deveni victima unui complot politic. Atunci, pe când participa la deschiderea unei expoziţii cu obiecte de artă confiscate în timpul perioadelor de ocupaţie, preşedintele rus Vladimir Putin, a încercat să-i interzică doamnei Merkel să-şi susţină discursul. De această dată, Merkel, care este cunoscută ca având nevoie de o perioadă de gândire în momentele critice, a reacţionat promt, ameninţând că îşi va scurta turneul oficial în Rusia, reuşind să îl facă mat pe liderul de la Kremlin. Încercarea de încălcare a protocolului iniţial de către Putin s-a soldat cu o victorie şi o dovadă a abilităţilor de jucător ale cancelarului Merkel.

În problema depozitării deşeurilor atomice, până în momentul catastrofei de la Fukushima, Merkel era fermă: energia nucleară este controlabilă şi fără alternative.

Cum reuşeşte o femeie atât de criticată de stilişti în politică?

De 13 ani Angela Merkel conduce CDU, de opt ani este şefa Cabinetului de la Berlin.

Să încercăm să ne facem o imagine de ansamblu a doamnei Merkel.

Este născută la 17 iulie 1954, la Hamburg, Germania. Tatăl ei, Horst Kasner era pastor luteran, iar mama, Herlind Kasner, era profesoară de latină şi engleză.

În urma educaţiei primite, Merkel termină Universitatea Karl Marx din Leipzig în 1978, studiind fizica. În 1986 şi-a dat doctoratul în fizică, dobândind titlul „Dr. rer. nat.”

A fost aleasă în această funcţie de cancelar la data de 22 noiembrie 2005 de către Bundestag, parlamentul german, şi realeasă la 28 octombrie 2009, fiind prima femeie din istoria Republicii Federale Germania numită în această funcţie.

Angela Merkel şi-a făcut intrarea în politică târziu, la 35 de ani, ca vice-purtător de cuvânt al ultimului premier al RDG, Lothar de Maizière. În 1994, ocupa funcţia de ministru pentru mediu şi siguranţă atomică în Cabinetul Kohl.

În 1998, când Helmut Kohl pierde alegerile federale, Angela Merkel, recunoaşte oportunitatea întăririi poziţiei în era post-Kohl şi,acceptă propunerea lui Wolfgang Schäuble, noul şef al Uniunii Creştin Democrate, care o numeşte secretar-general al partidului. "Important este să facem valuri" - aşa suna principiul ei, în noua funcţie, după cum prezintă DW.

În aprilie 2000 Angela Merkel este aleasă în fruntea Uniunii Creştin-Democrate iar la scrutinul din 2005 candidează la funcţia de şef al guvernului federal din partea creştin-democraţilor şi este aleasă noua şefă a guvernului federal.

Fără a ridica tonul, Merkel conduce

Pentru a ajunge unde se află acum, Angela Merkel , a avut nevoie de abilităţile înnăscute dar şi de ceea ce a învăţat prin educaţie:analiza faptelor, medierea conflictelor dar şi aprecierea situaţiilor ăn mod pragmatic, nu ideologic.

"Evident, Angela Merkel nu este o ideoloagă. Ea este liberă să ia decizii, doar pe baza cifrelor, datelor şi a faptelor.(..) Când există motive raţionale sau argumente pentru o anumită decizie, atunci nu mai ţine cont de legături ideologice sau programatice" la nivel de partid. " ", susţine jurnalista Jacqueline Boysen.

„Pragmatismul este primordial pentru Angela Merkel (....) Şi îşi poate schimba vechile poziţii. După catastrofa nucleară de la Fukushima, fosta susţinătoare a energiei atomice renunţă la planurile ei. Schimbarea nu i-a dăunat. Dimpotrivă: "fiica adoptivă" a fostului cancelar se desprinde de părintele Kohl şi devine "mama" partidului şi guvernului, pe care le controlează fără rezerve “.

În relaţiile cu cei din jurul său, se dovedeşte un bun ascultător dar, dispune şi de capacităţi bune de comunicare.

Sunt voci care îi critică viteza de reacţie, asemeni colegului de partid Kurt Lauk, acesta spunând că, "ascultă, înregistrează, înţelege şi totuşi reacţia nu este sigură pentru că de multe ori substanţa nu este clară." Lauk este şeful Consiliului Economic din cadrul Uniunii Creştin Democrate (CDU) şi reprezintă astfel una din aripile puternice ale partidului. El urmăreşte anumite interese, pe care Merkel nu le poate urma, fără a ţine cont în egală măsură de restul ideilor din partid.

Despre sine Merkel spune că : "În mod sigur, nu sunt adepta deciziilor luate ad-hoc.(…) "Înţeleg procesele în întreaga lor desfăşurare şi întreb, în cazul multor decizii, care este finalul acestora" .

Recunoaşterea calităţilor şi realizărilor ei a venit din direcţii diferite.

La 12 octombrie 2010, Angelei Merkel i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, pentru "contribuţia de importanţă istorică la unificarea europeană şi pentru rolul de importanţă mondială jucat în înnoirea cooperărilor internaţionale"

A dovedit că poate conduce, făcând bine asta, în ciuda criticilor aduse modestiei exterioare dar cu recunoaşterea intelectului ascuţit dovedit în rezolvarea problemelor şi situaţiilor cu care s- confruntat.