Grecia rămâne o mare 'bătaie de cap' pentru Europa

Grecia va avea nevoie de încă un pachet de ajutor financiar, al treilea. În cele din urmă, acest lucru a fost recunoscut, marţi, de ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble. Până în ultima clipă cancelarul federal Angela Merkel şi acelaşi ministru de finanţe au negat vehement o atare perspectivă, dar să ascunzi un lucru atât de evident a devenit imposibil, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Situaţia din Grecia rămâne una extrem de dificilă. În al doilea trimestru al lui 2013 economia greacă s-a contractat cu 4,6%, iar în total, în cei cinci ani de recesiune - cu peste 20%. Şomajul depăşeşte 27%.

Marţi, premierul grec Antonis Samaras a convocat de urgenţă a cabinetului de miniştri, pentru a accelera mersul măsurilor anticriză, iar miercuri, 'pentru consultaţii cu guvernul grec cu privire la continuarea procesului de reforme' a sosit, tot inopinat, directorul Băncii Centrale Europene (BCE), Jorg Asmussen. Şi comisarul pentru finanţe al UE, Olli Rehn, a confirmat miercuri pentru cotidianul Helsingin Sanomat că problema Greciei va reveni pe agenda de lucru chiar în această toamnă.

Nezavisimaia Gazeta aminteşte că, din 2010, Grecia a primit 215 miliarde de euro ajutor în cadrul a două programe, care prevăd acordarea altor 22 de miliarde până la sfârşitul anului viitor. În afară de aceasta, cu ajutorul investitorilor privaţi obligaţiile financiare ale Greciei au fost reduse cu 106,5 miliarde de euro, iar acest lucru a permis aducerea datoriei de stat de la nivelul de 170% la 136% din Produsul Intern Brut (PIB). Acum, însă, datoria a ajuns din nou la 160%, iar la anul este aşteptat să revină chiar la 170% din PIB.

În pofida programelor financiare, a eforturilor politice şi a controlului riguros din partea 'troicii' UE, BCE şi FMI, scoaterea Greciei din groapa datoriilor nu este un lucru deloc uşor.

Toate acestea sunt demult un 'secret al lui Polichinelle', potrivit Nezavisimaia Gazeta, care aminteşte că despre aceasta vorbea încă de la începutul anului directoarea FMI, Christine Lagarde, ce atenţiona că peste un an grecii vor avea nevoie de o sumă între 5,5 şi 9 miliarde de euro. Instituţiile economice germane discutau deschis acest lucru, iar Bundestagul a conchis, într-o analiză secretă făcută pentru Ministerul de Finanţe şi care a ajuns în mâinile jurnaliştilor de la Der Spiegel, că europenii 'în orice situaţie vor trebui să adopte un nou program de creditare' pentru Grecia cel mai târziu la începutul lui 2014.

Este posibil ca acest lucru să-l fi îndemnat pe Schauble să 'dezvăluie secretul deja cunoscut'. Însă fostul cancelar german Gerhard Schroeder a criticat-o totuşi marţi, în timpul unui miting la Detmold, pe Angela Merkel, pentru recenta sa declaraţie, conform căreia ea nu vede necesitatea unui al treilea pachet pentru Grecia. 'Probabil, ea nu şi-a pus ochelarii care trebuie', a ironizat Schroeder.

Este clar că, în condiţiile campaniei electorale, guvernul federal german nu dorea să intre în amănunte într-o problemă atât de delicată pentru sine şi atât de avantajoasă pentru opoziţie. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea germanilor sunt mulţumiţi de politica europeană a Angelei Merkel, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de suma pe care Germania a cheltuit-o pentru programele de contracarare a crizei europene. În contextul unui al treilea pachet financiar pentru Grecia, aceste nemulţumiri s-ar putea amplifica.

În condiţiile în care s-a recunoscut că nu se va putea fără un viitor sprijin financiar pentru Atena, imediat a început discuţia despre cum ar trebui făcut acest lucru.

Ideea unei noi reduceri a datoriei greceşti este respinsă, şi nu în primul rând de Berlin. După cum precizează Nezavisimaia Gazeta, 80% din datoriile Greciei sunt credite acordate de state ale zonei euro, de BCE şi de Banca Europeană de Investiţii (BEI), în valoare totală de 260 de miliarde de euro. Spre deosebire de 'tăierile' operate de la investitorii privaţi, renunţarea la aceşti bani s-ar produce deja din contul contribuabililor europeni şi este puţin probabil ca guvernele din zona euro să-şi permită acest lucru, fără să ţină cont de alegători.

Prin urmare, sunt dezbătute variante mai comode. Una dintre ele presupune acordarea pentru Atena a unor mijloace suplimentare din fondurile structurale ale UE. Berlinul consideră că aceşti bani ar putea fi utilizaţi pentru stimularea economiei greceşti, în timp ce mijloacele din bugetul naţional grec ar continua să meargă către acoperirea datoriilor.

Avantajul, în opinia autorilor acestei idei, constă în faptul că mijloacele fondurilor structurale nu sunt credite şi nu ar majora datoria Greciei. Însă, cotidianul rus aminteşte de 'ciorovăiala' care a avut loc în timpul recentei dezbateri a bugetului UE între ţările beneficiare de fonduri structurale. Va fi complicat dacă se va pune problema reîmpărţirii acestor fonduri, prognozează cotidianul rus, conchizând: Grecia rămâne o mare 'bătaie de cap' pentru UE.