Analiză CPR Moldova: Fluxul financiar al RM, direcţionat către un grup restrâns de persoane influente
alte articole
Centrul pentru Politici şi Reforme (CPR) Moldova a publicat o nouă cercetare cu genericul „O mână spală pe alta: Business-ul şi politica”, în cadrul proiectului „Instigare la ordine”, implementat de Agenţia de e-Guvernare din Estonia împreună cu CPR Moldova, cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova, al Fundaţiilor pentru Societate Deschisă şi al Agenţiei Estoniene pentru Dezvoltare şi Cooperare.
Potrivit experţilor, în prezent Republica Moldova se află pe ultima poziţie între statele europene în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor ce ţin de corupţie, inclusiv favoritismul în deciziile luate de către autorităţi.
În domeniile vulnerabile în faţa corupţiei, ca achiziţiile publice, eliberarea licenţelor, acordarea ajutorului de stat, deseori sunt privilegiate anumite persoane, întreprinderi sau industrii apropiate şi protejate de factorul politic.
„Din cauza aplicării neuniforme a unor reguli de joc neclare în sfera economică şi a controlului bine stabilit asupra economiei naţionale, fluxul financiar este direcţionat către un grup restrâns de persoane influente. Resursele publice sunt deturnate şi prejudiciate, economia ţării stagnează, iar costul final este suportat de către cetăţeanul de rând”, se arată în analiza CPR Moldova.
Autoarea analizei, Ludmila Dohot, elucidează modul în care favoritismul şi alocarea preferenţială a resurselor publice pot fi folosite ca pârghii de influenţă a factorului politic asupra sectorului economic, atât prin intermediul întreprinderilor de stat (I), cât şi a celor private (II).
Cercetarea identifică şi explică de asemenea cazuri concrete de numire în funcţie a persoanelor cu afiliere politică, contracte acordate pe criterii de fidelitate, favorizarea companiilor care se află în conflict de interese sau celor al căror fondator este funcţionarul public, favorizarea unei companii în schimbul unei sume de bani, în repartizarea ajutorului oferit de stat întreprinderilor sau celor cu poziţie de monopol, dar şi alte exemple.
Studiul prezintă şi câteva recomandări, printre care: implementarea sistemului de guvernare electronică în instituţiile publice, reducerea barierelor administrative şi promovarea unui ghişeu unic, sprijinirea companiilor mici şi mijlocii şi promovarea asocierii acestora şi alte acţiuni pentru a combate favoritismul.