Ministrul german de Externe cere Chinei transparenţă în privinţa musulmanilor uiguri

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, şi-a început luni vizita în China cerând mai multă transparenţă din partea guvernului comunist în ceea ce priveşte drepturile omului, în cazul specific al detenţiei în masă a unui milion de musulmani uiguri, potrivit Deutsche Welle.

Experţi ONU au declarat că există rapoarte credibile care susţin că aproximativ un milion de uiguri, musulmani de etnie turcă care locuiesc în vestul Chinei, au fost închişi în lagăre în ultimul an.

“Nu putem accepta lagărele de reeducare”, a afirmat Maas după ce s-a întâlnit cu vicepremierul chinez Liu He în Beijing.

Joia trecută, membri ai Parlamentului german au condamnat guvernul chinez pentru tratamentul aplicat minorităţii uigure (de religie musulmană), acuzând Beijingul de încălcarea drepturilor omului.

Într-o moţiune, Partidul Verzilor a cerut guvernului german să solicite Beijingului accesul observatorilor şi jurnaliştilor independenţi în regiunea Xinjiang.

Discuţiile din Bundestag au primit un răspuns dur din partea Chinei. Ambasada chineză din Berlin a afirmat că Beijingul este “extrem de nemulţumit” şi a acuzat Parlamentul german de “interferenţă evidentă în problemele interne [ale ţării] şi de încălcare gravă a suveranităţii Chinei”.

China a declarat că acele lagăre sunt de fapt “centre de pregătire” pentru a instrui oamenii să ajute în lupta împotriva extremismului islamist din provincia Xinjiang.

Totuşi, activişti pentru drepturile omului susţin că centrele respective sunt lagăre de îndoctrinare politică, unde uigurii, cazacii şi alte minorităţi musulmane sunt expuşi la propagandă comunistă şi forţaţi să renunţe la religia lor.

Pe lângă duritatea cu care suprimă intelectuali, avocaţi, ţărani expropriaţi, tibetani, practicanţii Falun Gong, creştini, regimul comunist chinez organizează o industrie macabră de recoltare forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă închişi în vastul sistem de lagăre de muncă şi închisori negre.

De-a lungul vremii, Beijingul a menţinut un sistem de lagăre de muncă - construit în timpul lui Mao Tsedun - unde milioane de persoane munceau în condiţii brutale, fără plată, pentru a produce bunuri care se vindeau în lumea liberă.

Vizită de două zile

Maas a mai declarat că problemele legate de controlul armelor şi dezarmare ar trebui să fie subiectul unor acorduri multilaterale, în special în cazul noilor sisteme de arme. “Dorim să discutăm cu China despre aceste lucruri”, a afirmat el pe Twitter.

Germania doreşte să extindă consultările bilaterale dintre Germania şi China privind cooperarea la ONU, printre altele. Înainte să plece din Germania, Maas a declarat: “China este mai mult decât cel mai important partener comercial al nostru din Asia” şi este nevoie de o relaţie puternică pentru a aborda probleme precum securitatea şi schimbarea climatului.

În ceea ce priveşte războiul tarifar sino-american, în luna septembrie, SUA a anunţat noi taxe pe importuri chineze în valoare de 200 miliarde de dolari (171 miliarde de euro). Administraţia preşedintelui american Donald Trump a precizat că aceste taxe, care acum sunt de 10%, vor creşte până la 25% începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit Deutsche Welle.

Pe lângă noile taxe anunţate, Washingtonul impusese deja taxe de 25% la importuri chineze în valoare de 50 miliarde de dolari din cauza practicilor comerciale neloiale folosite de comuniştii chinezi. Luând în calcul noile taxe, aproximativ jumătate din toate produsele chineze importate de SUA sunt acoperite de măsuri comerciale punitive. Beijingul a promis că va răspunde noilor taxe americane cu propriile taxe împotriva unor importuri din SUA în valoare de aproximativ 60 miliarde de dolari.