Ameninţările majore ale anului 2025. Ce îngrijorează experţii americani? [Council on Foreign Relations]

Grupul american de tip think tank Council on Foreign Relations, o organizaţie independentă şi nonpartizană din Statele Unite, dedicată promovării înţelegerii problemelor de politică externă şi relaţii internaţionale, a prezentat lista anuală a ameninţărilor globale la adresa securităţii şi intereselor naţionale ale Statelor Unite.

Experţii americani în politică externă clasifică cele treizeci de conflicte globale care ar putea afecta cel mai semnificativ Statele Unite în 2025.

Rezumat

Ancheta făcută de Council on Foreign Relations (CFR) privind priorităţile preventive (PPS) sondează în fiecare an sute de experţi în politică externă pentru a evalua treizeci de conflicte violente în curs sau potenţiale şi impactul lor probabil asupra intereselor SUA.

Sursa citată afirmă că acest an ar putea fi cel mai periculos din istoria de şaptesprezece ani a PPS: experţii prevăd că mai multe situaţii neprevăzute au atât o probabilitate ridicată de a se produce, cât şi un impact ridicat asupra intereselor SUA decât oricând. Războaiele din Gaza şi Ucraina, confruntările din Cisiordania şi de la frontiera dintre SUA şi Mexic, precum şi ostilităţile dintre Iran şi Israel au fost cele mai îngrijorătoare.

Deteriorarea condiţiilor de securitate din Orientul Mijlociu se află în fruntea listei din acest an, urmată de ameninţările la adresa patriei americane (violenţă politică internă, atacuri cibernetice şi o criză de securitate la frontiera sudică), agresiunea rusă în Ucraina şi Europa de Est şi provocările chineze în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud.

Crizele umanitare grave din Haiti, Sudan, Somalia şi din alte ţări au crescut în clasamentul sondajului din acest an faţă de anii precedenţi.

Sondaj privind priorităţile preventive pentru 2025

A doua administraţie Donald Trump intră în funcţie într-un moment de mare pericol pentru Statele Unite. Nivelul conflictelor armate din întreaga lume a crescut constant în ultimii ani, ceea ce, la rândul său, a sporit riscul unei intervenţii militare costisitoare a Statelor Unite. Acesta este în special cazul Orientului Mijlociu, care continuă să fie afectat de violenţe mortale în mai multe ţări. Această violenţă are un potenţial clar de intensificare şi răspândire. Războiul îngrozitor din Ucraina, care, conform unor estimări, a făcut deja un milion de victime, nu dă, de asemenea, niciun semn de încetare. Acest conflict ar putea, de asemenea, să escaladeze în moduri care să ameninţe interesele vitale ale SUA şi să necesite o implicare mult mai profundă şi mai costisitoare. În timp ce situaţia din regiunea Indo-Pacific este relativ paşnică, există numeroase puncte critice, nu în ultimul rând în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud, care s-ar putea aprinde brusc şi ar putea atrage rapid Statele Unite.

Posibilitatea ca Statele Unite să se afle simultan în război nu cu una, ci cu două mari puteri înarmate nuclear este, prin urmare, foarte reală. Cu alte cuvinte, miza de astăzi nu poate fi supraestimată.

Administraţia Trump ar trebui nu numai să aibă o viziune clară asupra riscurilor unei lumi din ce în ce mai turbulente, ci şi să elaboreze politici menite să diminueze în mod deliberat pericolele viitoare. În caz contrar, ar putea fi copleşită de mai multe crize concomitente, cu consecinţe dezastruoase pentru Statele Unite. Dar unde să se concentreze resursele limitate ale SUA, ca să nu mai vorbim de atenţia limitată a factorilor de decizie politică deja ocupaţi? Pe lângă riscurile de conflict enumerate mai sus, există alte conflicte în curs sau potenţiale, în special în Africa, care nu au aceeaşi importanţă strategică, dar care reprezintă totuşi imperative umanitare majore. În plus, nu pot fi ignorate riscurile emergente mai aproape de noi, în emisfera vestică, şi nici ameninţările interne la adresa stabilităţii politice.

Având în vedere această provocare, Centrul pentru acţiuni preventive (CPA) al CFR a lansat sondajul privind priorităţile preventive (PPS) în urmă cu şaptesprezece ani. În fiecare an, PPS intervievează sute de experţi americani în politică externă pentru evaluarea probabilităţii şi a prejudiciului potenţial pentru interesele SUA a treizeci de situaţii neprevăzute legate de conflicte care au fost considerate plauzibile în următoarele douăsprezece luni. Rezultatele sunt apoi colaţionate, iar situaţiile neprevăzute sunt clasificate în trei niveluri de prioritate relativă pentru acţiunea preventivă a SUA.

PPS se concentrează în principal pe evaluarea unor situaţii neprevăzute politice şi militare relativ discrete. Acesta nu este conceput pentru a evalua riscul reprezentat de tendinţele generale, cum ar fi încălzirea globală, schimbările demografice sau evoluţiile tehnologice. Aceste tendinţe, care ar putea declanşa cu uşurinţă un conflict violent într-un anumit loc în următoarele douăsprezece luni, sunt pur şi simplu prea greu de evaluat. De asemenea, PPS nu încearcă să evalueze riscul asociat unor evenimente precum cutremurele, fenomenele meteorologice severe, crizele de sănătate publică sau moartea unui anumit lider. Aceste evenimente pot declanşa instabilitate, dar probabilitatea lor pe o perioadă scurtă de timp este în mod inerent imprevizibilă.

În plus, PPS nu evaluează mai mult de treizeci de situaţii neprevăzute în fiecare an, chiar dacă ar putea fi adăugate multe altele. Totuşi, respondenţilor li se oferă posibilitatea de a menţiona alte probleme legate de conflicte care, în opinia lor, merită atenţie. Aceste sugestii apar în lista „Alte preocupări semnalate”.

În cele din urmă, rezultatele reflectă opinia experţilor la momentul realizării sondajului, în noiembrie 2024. Lumea este dinamică, astfel încât evaluările riscurilor geopolitice trebuie să fie actualizate în mod regulat, ceea ce CPA face prin intermediul premiatului său „Global Conflict Tracker” interactiv, care poate fi găsit aici.

Constatări

Sondajul din acest an are câteva concluzii notabile:

• Nu au existat niciodată atât de multe situaţii neprevăzute clasificate ca evenimente cu probabilitate ridicată/impact ridicat (cinci) de la începutul PPS în 2008. Altfel spus, nivelul de anxietate pe care respondenţii sondajului îl simt cu privire la riscul de conflict violent în următoarele douăsprezece luni nu a fost niciodată mai mare. Dintre cele treizeci de situaţii neprevăzute care au făcut obiectul sondajului, douăzeci şi opt sunt considerate a avea o probabilitate ridicată sau moderată de a se produce în următoarele douăsprezece luni. În plus, optsprezece dintre acestea ar avea un impact ridicat sau moderat asupra intereselor Statelor Unite.
• O nouă deteriorare a conflictelor în curs în Orientul Mijlociu în 2025 reprezintă principala preocupare a respondenţilor la sondaj. Aceasta include o continuare a războiului dintre Israel şi Hamas în Gaza, o creştere a confruntărilor dintre forţele de securitate israeliene şi palestinienii din Cisiordania, o escaladare a ostilităţilor dintre Iran şi Israel şi, în cele din urmă, lupte persistente între Israel şi militanţii Hezbollah şi prăbuşirea statului în Liban. De la încheierea studiului în noiembrie, au apărut semne că nivelul de violenţă ar putea scădea în unele părţi ale Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, experienţa trecută ne sfătuieşte să nu fim prea optimişti.
• Pe locul doi după Orientul Mijlociu ca sursă de preocupări de nivel I se află conflictele care rezultă din comportamentul agresiv al Rusiei (faţă de Ucraina şi în alte părţi ale Europei de Est) şi al Chinei (faţă de Taiwan şi în Marea Chinei de Sud). Cu toate acestea, în timp ce contingenţele legate de Rusia sunt considerate foarte probabile să se producă în 2025, cele legate de China sunt considerate moderat probabile.
• Clasamentul mai multor situaţii neprevăzute incluse în PPS de anul trecut a crescut semnificativ. Printre acestea se numără acţiunile agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud (de la nivelul II la nivelul I), criza din Haiti (de la nivelul III la nivelul I) şi conflictele actuale din Afganistan, Pakistan, Somalia şi Sudan, precum şi conflictul dintre India şi Pakistan cu privire la Kashmir (toate de la nivelul III la nivelul II).
• Între timp, riscul asociat diferitelor tipuri de provocări nord-coreene a scăzut în clasament (de la nivelul I la nivelul II). În cele din urmă, în timp ce probabilitatea terorismului intern şi a altor acte de violenţă politică în Statele Unite rămâne o preocupare de prim rang în 2025, aceasta nu mai ocupă poziţia predominantă pe care o avea în sondajul din 2024.

Observaţii suplimentare merită menţionate:

• Şase noi situaţii neprevăzute au fost incluse în ancheta privind priorităţile preventive pentru 2025. Trei dintre acestea - intensificarea conflictului privind coloniile israeliene şi drepturile politice palestiniene în Cisiordania, intensificarea conflictului Israel-Hezbollah şi accelerarea prăbuşirii statului în Liban, precum şi provocările Rusiei în ţările est-europene - au fost considerate foarte probabile şi cu un impact moderat sau ridicat. Alte situaţii neprevăzute noi au inclus recrudescenţa violenţei teroriste în Nigeria, criza de guvernare din Bangladesh şi tensiunile legate de ambiţiile Etiopiei de acces la Marea Roşie în Cornul Africii.
• Şase situaţii neprevăzute evaluate în 2024 nu au fost incluse în ancheta privind priorităţile preventive pentru 2025. Potenţiala instabilitate politică din Egipt, Iran şi Rusia nu a fost inclusă, reflectând o consolidare generală a puterii de către guvernele autoritare în 2024. Conflictul frontalier dintre China şi India a fost, de asemenea, eliminat în urma unui acord bilateral de reducere a tensiunilor. În mod similar, conflictul privind enclava disputată Nagorno-Karabah a fost eliminat pentru a reflecta încetarea continuă a focului între Armenia şi Azerbaidjan din septembrie 2023. Conflictul intern din Sudanul de Sud a fost mutat pe lista „Alte preocupări notate”, deoarece crizele din Bangladesh, Nigeria şi Cornul Africii au fost considerate mai susceptibile de a se agrava în 2025.
• Cinci contingenţe s-au schimbat semnificativ faţă de sondajul privind priorităţile de prevenire de anul trecut. Situaţia de urgenţă legată de războiul dintre Israel şi Hamas se concentrează exclusiv pe criza umanitară din Gaza, mai degrabă decât pe riscul unui conflict regional mai larg. Riscul reprezentat de migraţia necontrolată la frontiera de sud a SUA a fost reorientat pentru a include tensiunile emergente dintre SUA şi Mexic. Situaţia neprevăzută privind Ucraina reflectă acum posibila apariţie a unei încetări a focului favorabilă Moscovei în 2025. Situaţia neprevăzută referitoare la Yemen a fost modificată pentru a reflecta ameninţarea atacurilor Houthi asupra transportului maritim în Marea Roşie, iar o situaţie neprevăzută anterioară referitoare la tensiunile din Kosovo-Serbia include acum ameninţarea unui conflict în regiunea Balcanilor de Vest.

Alte preocupări de reţinut

Deşi sondajul a fost limitat la treizeci de situaţii neprevăzute, oficialii guvernamentali şi experţii în politică externă au avut posibilitatea de a sugera alte potenţiale crize care, în opinia lor, merită atenţie. Următoarele situaţii neprevăzute suplimentare au fost propuse de mai mulţi respondenţi la sondaj:

• Competiţie violentă între organizaţiile criminale din Ecuador, care adânceşte criza de securitate publică
• O criză de conducere în Iran, care duce la instabilitate politică
• Reluarea luptelor dintre grupurile armate şi a conflictului intercomunitar în Sudanul de Sud, declanşate de amânarea alegerilor naţionale, agravează criza umanitară şi destabilizează în continuare guvernul central
• Lupta pentru putere dintre grupurile armate din Siria, agravată de intervenţia străină şi de activitatea teroristă, subminează guvernanţa şi exacerbează criza refugiaţilor
• Intensificarea represiunii politice şi a dificultăţilor economice în Venezuela duce la instabilitatea regimului şi la o nouă criză a refugiaţilor
• Un atac terorist cu victime în masă asupra Statelor Unite sau a unui aliat semnatar al tratatului, condus sau inspirat de o organizaţie teroristă străină

Contingenţe de nivel I

Probabilitate ridicată; impact ridicat

• O continuare a războiului dintre Israel şi Hamas, inclusiv continuarea distrugerii infrastructurii civile, agravează criza umanitară din Fâşia Gaza
• Intensificarea conflictului dintre forţele de securitate israeliene şi palestinienii din Cisiordania cu privire la construcţia de colonii israeliene, drepturile politice palestiniene şi războiul din Gaza
• Câştigurile militare majore ale Rusiei în Ucraina, inclusiv distrugerea pe scară largă a infrastructurii critice, şi diminuarea asistenţei externe acordate Kievului conduc la o încetare a focului favorabilă Moscovei
• O escaladare a conflictului dintre Iran şi Israel, inclusiv atacuri asupra instalaţiilor energetice şi nucleare, conduce la o instabilitate mai mare în Orientul Mijlociu şi la o implicare mai profundă a Statelor Unite
• Desfăşurarea de forţe de securitate americane la frontiera de sud declanşează o criză umanitară în rândul migranţilor din regiunea de frontieră şi accentuează tensiunile cu Mexicul
• Probabilitate ridicată; impact moderat
• Eforturile internaţionale de stabilizare din Haiti nu reuşesc să limiteze violenţa criminală, adâncind criza umanitară şi accelerând prăbuşirea statului
• Prăbuşirea accelerată a statului în Liban şi continuarea luptelor dintre Hezbollah şi Israel agravează conflictul sectar şi strămutarea civililor
• Intensificarea provocărilor militare şi a operaţiunilor de influenţă ale Rusiei în Europa de Est (în special în Georgia şi Moldova) alimentează tulburările populare şi instabilitatea politică regională

Probabilitate moderată; impact ridicat

• Intensificarea presiunilor militare şi economice ale Chinei asupra Taiwanului precipită o criză gravă a strâmtorii care implică Statele Unite şi alte ţări din regiune
• Un atac cibernetic extrem de perturbator asupra infrastructurii critice a SUA de către o entitate statală sau nestatală
• Acţiunile agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud, în special faţă de Filipine, conduc la o confruntare armată care implică China, Statele Unite şi aliaţii SUA
• Creşterea antagonismului politic în Statele Unite, ca urmare a realegerii lui Donald Trump, conduce la acte de terorism intern şi violenţă politică

Contingenţe de nivel II

Probabilitate ridicată; impact scăzut

• Războiul civil în curs şi violenţa etnică care se răspândeşte în Sudan intensifică criza umanitară şi instabilitatea politică regională
• Conflictul continuu dintre forţele guvernamentale şi militanţii al-Shabaab din Somalia duce la înrăutăţirea condiţiilor umanitare
• Continuarea acţiunilor represive ale talibanilor, dificultăţile economice şi confruntările dintre grupurile armate din Afganistan duc la înrăutăţirea condiţiilor umanitare şi la noi fluxuri de refugiaţi

Probabilitate moderată; impact moderat

• Intensificarea atacurilor houthi împotriva transportului maritim în Marea Roşie şi Golful Aden determină intensificarea angajamentului militar al Statelor Unite, al Regatului Unit şi al altor puteri străine
• O creştere a activităţii militante şi a tulburărilor populare în Pakistan, ceea ce duce la o instabilitate politică crescândă şi la escaladarea confruntărilor cu talibanii din Afganistan
• Escaladarea violenţei între forţele de securitate turce şi diverse grupări kurde armate din Turcia, Irak şi Siria
• Activitatea militantă şi represiunea din Kashmirul administrat de India provoacă noi tensiuni între India şi Pakistan şi o încălcare a angajamentelor de încetare a focului

Probabilitate scăzută; impact ridicat

Testele de armament şi provocările la frontieră ale Coreei de Nord declanşează o confruntare armată în Peninsula Coreeană care implică Statele Unite şi alte puteri regionale.

Contingenţe de nivel III

Probabilitate moderată; impact scăzut

• Intensificarea conflictelor violente şi slaba guvernare în Sahel (în special în Burkina Faso, Mali şi Niger) exacerbează instabilitatea regională şi insecuritatea umană
• Recrudescenţa violenţei teroriste şi slăbiciunea statului în nord-estul Nigeriei sporesc instabilitatea politică la nivel naţional
• Conflictul etnic şi politic prelungit din estul Republicii Democratice Congo pentru teritoriu şi resurse naturale duce la înrăutăţirea condiţiilor umanitare şi la tensiuni regionale
• O criză de guvernanţă tot mai gravă în Bangladesh duce la creşterea dezordinii civile şi a violenţei politice
• Conflictul continuu în care sunt implicate grupuri armate nestatale şi junta aflată la putere în Myanmar, care duce la noi deplasări de populaţie şi la creşterea tensiunilor regionale
• Reizbucnirea conflictului în provincia Cabo Delgado şi creşterea violenţei politice în Mozambic conduc la creşterea numărului de victime civile
• Conflictul civil generalizat din Etiopia destabilizează guvernul central şi duce la o agravare a crizei umanitare
• Înrăutăţirea conflictului armat în cadrul coaliţiilor beligerante din Libia şi între acestea creşte numărul victimelor civile şi al deplasărilor
• Tensiunile politice legate de eforturile Etiopiei de a obţine acces la Marea Roşie, agravate de concurenţa regională pentru resurse, declanşează o confruntare armată între Etiopia şi statele învecinate

Probabilitate scăzută; impact moderat

• O creştere a violenţei etnice şi politice în Balcanii de Vest (în special între Kosovo şi Serbia) declanşează o confruntare armată, necesitând o intervenţie străină

Metodologie

Centrul pentru acţiune preventivă a realizat PPS 2025 în trei etape:

1. Solicitarea de situaţii de urgenţă PPS

În octombrie 2024, CPA a exploatat diverse platforme de social media pentru a solicita sugestii cu privire la posibile conflicte care să fie incluse în sondaj. Cu ajutorul experţilor regionali interni ai Council on Foreign Relations, CPA a redus lista posibilelor conflicte la treizeci de situaţii neprevăzute considerate plauzibile în 2025 şi potenţial dăunătoare pentru interesele SUA.

2. Sondajul experţilor în politică externă

În noiembrie 2024, sondajul a fost trimis la peste 15 000 de funcţionari guvernamentali, experţi în politică externă şi cadre universitare din SUA, dintre care aproximativ 680 au răspuns. Fiecăruia i s-a cerut să estimeze impactul asupra intereselor SUA şi probabilitatea fiecărei situaţii neprevăzute în conformitate cu orientările generale (a se vedea definiţiile matricei de evaluare a riscurilor).

3. Clasificarea conflictelor

Rezultatele sondajului au fost apoi notate în funcţie de clasamentul lor, iar situaţiile neprevăzute au fost ulterior clasificate în trei niveluri de prioritate preventivă (I, II şi III), în funcţie de poziţia lor pe matricea de evaluare a riscurilor.