Alexei Navalny câştigă procesul la Strasbourg

Alexei Navalny a înregistrat încă un succes. Duminică, în urma mai multor termene procedurale, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a condamnat Rusia pentru arestarea arbitrară a politicianului rus din opoziţie. Judecătorii au hotărât că Navalny a fost arestat fără o justificare suficientă la demonstraţiile paşnice şi la mitingurile din Moscova, de 7 ori între 2012 şi 2014, iar în unele cazuri a fost reţinut multe ore. Dreptul lui Navalny la libertatea de a protesta şi de a se exprima, cât şi dreptul acestuia la libertate, i-au fost încălcate în mod repetat, au afirmat aceştia. Judecătorii au hotărât, de asemenea, că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţele ruseşti au revocat toate obiecţiile făcute de Navalny cu privire la arestări.

Navalny, în vârstă de 39 de ani, este unul dintre cei mai influenţi politicieni din opoziţie ai noii generaţii din Rusia. A studiat dreptul, câştigându-şi reputaţia de luptător anti-corupţie. “Fundaţia pentru Lupta Împotriva Corupţiei” a acestuia, expune cu regularitate intrigile elitelor ruseşti.

Reputaţia lui Navalny de critic neînfricat al celor care deţin puterea, se deduce mai ales din blogul său, unde a publicat investigaţii critice despre practicile dubioase ale afacerilor ruseşti încă din 2007. Navalny a fost cel care a etichetat partidul de guvernământ Rusia Unită ca “partidul infractorilor şi hoţilor”. A devenit cunoscut în afara Rusiei ca fiind purtătorul de cuvânt al protestelor la disputatele alegeri parlamentare din decembrie 2011 şi a realegerii lui Vladimir Putin la preşedinţie în mai 2012.

Proces în curs de desfăşurare la Kirov

Navalny a mai câştigat un proces împotriva Rusiei în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului într-un alt caz. În iulie 2013, o instanţă rusească l-a condamnat la 5 ani într-un lagăr pentru presupusa delapidare de bani dintr-o afacere cu lemn condusă de stat. La câteva ore după ce a fost dată sentinţa, biroul procurorului a cerut ca Navalny să fie eliberat până la definitivarea procesului. A fost eliberat în ziua următoare. În octombrie 2013, o instanţă din Kirov a suspendat sentinţa în mod neaşteptat.

Cu toate acestea, Navalny s-a dus la Curtea din Strasbourg, care a dezaprobat suspendarea sentinţei în februarie 2016, numind-o “arbitrară”. Curtea Supremă de Justiţie a Rusiei a răspuns ordonând ca procedurile să fie reluate. La deschiderea procesului, Navalny a declarat că procedurile au fost motivate politic. Reluarea procedurilor, susţinea acesta, ar însemna că va trebui să călătorească în mod repetat de la Moscova la locul de jurisdicţie care se află la 900 de km depărtare, ceea ce i-ar îngrădi în mod considerabil activitatea politică.

Va participa la alegeri?

Criticii suspectează că obiectivul a fost acela de a-l împiedica pe Navalny să poată fi un candidat eligibil la alegeri. Conform legii, li se interzice participarea cetăţenilor care au fost găsiţi vinovaţi de infracţiuni grave. Drept urmare, lui Navalny nu i s-a permis să participe la alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, în septembrie 2016. Nici partidului său, Partidul Progresului, nu i-a fost permis să participe în alegeri, deoarece nu fusese înregistrat de autorităţile ruseşti. Navanly l-a descris ca fiind singurul potenţial rival al partidului Kremlinului, Rusia Unită.

Într-un interviu cu Deutsche Welle, Navalny afirma: “Kremlinul nu va permite niciunui partid nou să ia parte la alegeri, aceasta este problema. De asemenea, nu îmi este permis nici măcar să mă înregistrez. Am reuşit să candidez o singură dată şi am obţinut rezultate bune. Unul din trei cetăţeni ai Moscovei m-au votat. După aceea, nu m-au mai lăsat să candidez”.

Navalny a fost unul dintre candidaţii la funcţia de primar al Moscovei, în septembrie 2013. A pierdut în faţa candidatului lui Putin, Serghei Sobianin. Dar procentul de 27% obţinut de Navalny la prima lui candidatură a fost o senzaţie – a obţinut de două ori mai mult decât au anticipat sondajele.

Candidatura prezidenţială

Cu toate acestea, lui Navalny nu i s-a dat realmente nicio şansă să valorifice politic succesul său din Moscova. A urmat dezbaterea celui de-al doilea caz în instanţă; Navalny şi fratele său, Oleg, erau acuzaţi de delapidare de bani de la reprezentanţa rusească a companiei franceze de cosmetice, Yves Rocher. Oleg a fost condamnat la închisoare trei ani şi jumătate, iar lui Alexei i s-a dat aceeaşi sentinţă, dar cu executare sub supraveghere.

Cu toate acestea, Navalny a continuat să sfideze sistemul de justiţie rus, ca de exemplu când a părăsit apartamentul său din Moscova pentru a participa la o demonstraţie, în ciuda faptului că se afla în arest la domiciliu. De asemenea, şi-a tăiat brăţara electronică pe care o purtase aproximativ un an şi a postat o poză ca urmare a acestei acţiuni, pe Twitter. Navalny şi-a justificat faptele susţinând că o sentinţă suspendată nu înseamnă arest la domiciliu.

În pofida proceselor penale, Navalny şi-a declarat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2018, afirmând că are “toate drepturile legale şi morale” de a concura pentru preşedinţia Rusiei.