Alegerile prezidenţiale din Franţa: Macron în frunte, arată trei sondaje

UPDATE: Un sondaj de opinie îl plasează pe Emmanuel Macron pe primul loc cu 24-25% dintre voturi, aflându-se cu mult în faţa Marinei Le Pen şi a lui Jean-Luc Melenchon care au obţinut, fiecare, aproximativ 20% dintre voturi, departajaţi de câteva zecimi de punct. Francois Fillon se află pe locul al patrulea, obţinând până acum aproximativ 18% din voturi.

Conform unui al exit-poll Emmanuel Macron este prezentat ca fiind în mod clar pe primul loc, urmat de Marine Le Pen.

Un al treilea sondaj de opinie arată că Macron şi Le Pen se află în frunte, fără a adauga alte comentarii.

Cele trei exit-poll-uri au fost citate de ziarul belgian L'Echo.

* * *

Cele mai imprevizibile alegeri prezidenţiale franceze din ultimele decenii au loc la doar câteva zile după uciderea unui ofiţer de poliţie în Paris, atac revendicat de grupul Statul Islamic, ceea ce ar putea determina ca problema terorismului şi securităţii să devină un punct esenţial al primei runde prezidenţiale de duminică, în care sunt înscrişi 11 candidaţi.

Franţa va desfăşura 50.000 de ofiţeri de poliţie şi 7.000 de soldaţi în ziua alegerilor prezidenţiale pentru a proteja alegătorii în întreaga ţară, unde starea de urgenţă va rămâne în continuare în vigoare după o serie de atacuri teroriste care au avut loc începând cu 2015 şi care s-au soldat cu peste 230 de morţi.

Sondajele de opinie arată că Emmanuel Macron, candidat de centru, şi Marine Le Pen, lidera de extremă dreapta a Frontului Naţional, sunt principalii favoriţi la câştigarea primei runde a alegerilor, deşi candidatul conservator Francois Fillon şi candidatul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon ar avea şi ei şansa de a ajunge în cea de-a doua rundă din 7 mai.

Dar alegătorii nedecişi sunt estimaţi să constituie aproximativ un sfert din electorat iar observatorii politici au afirmat că uciderea în 20 aprilie a unui ofiţer de poliţie în Paris ar putea oferi un avantaj candidaţilor consideraţi că ar adopta o poziţie dură în ceea ce priveşte securitatea şi terorismul.

După atacul de săptămâna trecută, Le Pen s-a descris ca fiind singurul candidat capabil să protejeze ţara împotriva extremiştilor islamişti. Lidera Frontului Naţional francez, în vârstă de 48 de ani, a atras asupra sa un val de critici din partea celor care o acuză că exploatează atacul pentru a-şi atinge obiectivele politice.

O victorie pentru Le Pen şi poziţia sa dură împotriva imigraţiei şi a Uniunii Europene ar marca o continuare a ascensiunii sentimentului izolaţionist în lumea Occidentală care l-a ajutat, într-o anumită măsură, pe Donald Trump să devină preşedinte al SUA şi i-a determinat pe britanici să voteze în favoarea ieşirii ţării lor din UE.

Franţa este un membru cheie al NATO şi a fost un stâlp de bază al unităţii UE în ceea ce priveşte răspunsul blocului – inclusiv în cazul sancţiunilor – la anexarea de către Rusia în 2014 a peninsulei ucrainene Crimeea şi la sprijinul oferit de Kremlin separatiştilor care se luptă în estul Ucrainei cu trupele guvernamentale.

Ca şi Trump, Le Pen a vorbit pozitiv despre preşedintele rus Vladimir Putin şi s-a declarat pentru ridicarea sancţiunilor aplicate împotriva Kremlinului din cauza interferenţei sale în Ucraina. După o vizită la Moscova, care a avut loc luna trecută, ea a criticat ceea ce a numit a fi viziunea agresivă a UE.

Majoritatea sondajelor de opinie o plasează pe Le Pen pe locul al doilea, după Macron, în primul tur al alegerilor, deşi este improbabil ca aceasta să câştige în runda finală din luna mai în faţa fostului ministru pro-UE al economiei.

Macron a adoptat cea mai dură poziţie împotriva Rusiei în rândul principalilor 4 candidaţi, susţinând sancţiunile UE împotriva Moscovei şi acuzând Kremlinul că este implicat în atacuri cibernetice care îi vizează campania prezidenţială. Rusia a negat în repetate rânduri acuzaţiile că ar încerca să influenţeze alegerile din Franţa.

Fillon, un fost premier conservator care a făcut apel la îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia, şi-a văzut campania zguduită de acuzaţii de corupţie şi nepotism. Dar, sondajele indică faptul că atât el şi cât Melenchon, care a susţinut suspendarea unor acorduri comerciale şi a ieşirii Franţei din NATO, şi-au îmbunătăţit şansele în cadrul alegerilor prezidenţiale.

Campania s-a încheiat în mod oficial sâmbătă, în aceeaşi zi în care a început prima rundă a alegerilor în teritoriile franceze din afara ţării şi în rândul expatriaţilor francezi din SUA şi Canada. Primele rezultate ale alegerilor din Franţa sunt aşteptate duminică în jurul orei locale 20:00. (1800 GMT).