Agenţiile de informaţii americane consideră că este probabil ca Israelul să atace instalaţiile nucleare iraniene în acest an

Agenţiile de informaţii americane au avertizat recent atât administraţia Biden, cât şi administraţia Trump că Israelul va încerca probabil să lovească instalaţii esenţiale pentru programul nuclear iranian în acest an, potrivit unor surse familiare cu evaluările, scrie presa americană.

Dorinţa Israelului de a recurge la forţa militară contravine dorinţei actuale a preşedintelui Donald Trump de a încheia un acord de pace cu Teheranul, iar informaţiile recente ale SUA avertizează că loviturile majore asupra siturilor nucleare iraniene ar putea creşte riscul izbucnirii unui război mai amplu în Orientul Mijlociu.

În general, Israelul urmăreşte, de asemenea, în continuare obiectivul mai larg de a provoca o schimbare de regim în Iran, se arată într-unul dintre rapoartele recente ale serviciilor de informaţii americane.

Acţiunea pe care Israelul intenţionează să o întreprindă ar merge mai departe decât atacurile ţintite asupra unor ţinte militare din Iran anul trecut, ca represalii pentru atacurile cu rachete balistice lansate de Teheran asupra Israelului, despre care a afirmat că au fost un răspuns la uciderea de către Israel a liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut.

Luate împreună, evaluările serviciilor de informaţii americane reflectă interesele concurente cu care se confruntă administraţia Trump în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu în jurul Israelului.

Trump a declarat că doreşte să încheie un acord nuclear cu Teheranul, un obiectiv care ar amâna - cel puţin pentru moment - o acţiune militară israeliană.

Preşedintele a declarat săptămâna trecută că preferă un „acord de pace nuclear verificat” în locul unei acţiuni militare comune cu Israelul care ar „arunca Iranul în aer”.

„Mi-ar plăcea să se ajungă la o înţelegere cu Iranul pe bază non-nucleară. Aş prefera acest lucru decât bombardarea naibii a acestuia”, a declarat Trump într-un interviu acordat New York Post.

Oficialii iranieni au declarat la începutul acestei luni că nu au avut contacte cu administraţia Trump cu privire la discuţii.

Un oficial al Casei Albe a refuzat să comenteze.

Evaluările serviciilor de informaţii americane au fost raportate pentru prima dată de Wall Street Journal.

Israelul ar avea nevoie de ajutor american

Cel puţin un raport al serviciilor de informaţii americane elaborat de Pentagon în ultimele săptămâni sugerează că intenţia Israelului este de a distruge atât instalaţiile nucleare ale Iranului, cât şi capacitatea sa de rachete balistice, şi că obiectivul final al Israelului rămâne doborârea regimului iranian, au declarat două surse familiarizate cu informaţiile.

Complicarea planificării militare a Israelului este simplul fapt că nu are capacitatea de a distruge programul nuclear al Iranului fără asistenţă americană, inclusiv realimentarea în zbor şi bombele necesare pentru a pătrunde în instalaţiile subterane, o necesitate care se reflectă şi în recentul raport al serviciilor de informaţii americane, potrivit surselor.

„Dacă doriţi să efectuaţi un atac real, total, în care să distrugeţi totul, numai Statele Unite pot face acest lucru”, a declarat un fost oficial de rang înalt al administraţiei Biden, care a afirmat că Israelul analizează «în mod constant» opţiunile lor pentru a lovi Iranul.

Însă evaluarea serviciilor de informaţii americane subliniază faptul că calculele lui Trump privind Iranul se vor confrunta probabil cu presiuni din mai multe direcţii, inclusiv dorinţa Israelului de a întreprinde acţiuni militare suplimentare împotriva Iranului. În timpul primului său mandat, Trump a scos SUA din acordul nuclear al administraţiei Obama cu Teheranul şi a ordonat asasinarea comandantului iranian Qasem Soleimani în 2020, două acţiuni care sugerează că dorinţa actuală declarată a lui Trump de diplomaţie cu Iranul ar putea să nu dureze în cele din urmă.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost primul lider mondial pe care Trump l-a invitat la Casa Albă în cel de-al doilea mandat al său şi cei doi sunt aliaţi politici fermi. Cu prim-ministrul israelian aşezat lângă el, Trump a sugerat îndepărtarea permanentă a palestinienilor din Gaza pentru ca aceasta să poată fi reconstruită, o propunere ce a rupt brusc linia politică tradiţională a SUA privind conflictul israeliano-palestinian, dar care a fost aplaudată de Netanyahu. Premierul israelian a declarat că Trump are o „viziune revoluţionară şi creativă” care este „mult mai bună pentru statul Israel”.

Rămâne de văzut cum îşi va valorifica Netanyahu relaţia cu preşedintele în problema Iranului.

Israelul a susţinut că ar trebui să profite de starea de slăbiciune a Teheranului

În săptămânile premergătoare alegerilor prezidenţiale americane din 2024, oficiali israelieni au evocat ideea unor lovituri suplimentare cu oficiali ai administraţiei Biden în cel puţin câteva ocazii, susţinând că ar trebui să profite de starea de slăbiciune a Iranului şi să meargă mai departe, vizând programul său nuclear, a declarat pentru CNN un fost oficial de rang înalt al lui Biden.

Bombardamentele Israelului din 25 octombrie 2024 asupra instalaţiilor iraniene de producţie de rachete şi a apărării aeriene - combinate cu o economie slăbită de sancţiuni şi decimarea de către Israel a forţelor proxi regionale ale Iranului - au lăsat Teheranul în cea mai slabă poziţie militară din ultimele decenii.

Israelul nu a vizat nicio instalaţie nucleară iraniană în octombrie. Biden a avertizat Israelul împotriva acestui lucru şi a declarat public că doreşte ca Israelul să riposteze Iranului „proporţional” după bombardamentul iranian asupra Israelului de la 1 octombrie 2024, care a inclus aproximativ 200 de rachete balistice, dar a produs pagube limitate.

Israelul dorea să meargă mai departe. Serviciile secrete americane au evaluat toamna trecută că Israelul lua în considerare atacuri unilaterale asupra siturilor nucleare în speranţa că presiunea publică din Statele Unite va convinge administraţia Biden să li se alăture, a declarat pentru CNN o persoană familiarizată cu informaţiile.

Administraţia Biden a fost deschisă ideii şi, într-o oarecare măsură, a analizat dacă succesul loviturilor Israelului din octombrie împotriva ţintelor non-nucleare din Iran a deschis noi oportunităţi, a declarat fostul înalt oficial.

Dar aceste discuţii între oficialii israelieni şi Biden s-au oprit după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie, deoarece s-a luat decizia ca loviturile militare preventive să nu aibă loc în perioada de tranziţie, a adăugat fostul oficial.

La acel moment, oficialii americani şi israelieni au fost de acord că orice mişcare a Iranului de a-şi demara programul de arme nucleare ar determina în continuare un răspuns militar şi nu au văzut nicio dovadă a unei schimbări în poziţia Iranului înainte ca Trump să fie învestit în funcţie, potrivit mai multor surse familiarizate cu această chestiune.

Israelul ştia, de asemenea, că se va confrunta cu o nouă administraţie care probabil va dori să încheie un acord şi îşi îndreptase deja atenţia către colaborarea cu echipa de tranziţie a lui Trump.

Însă dorinţa lui Trump de a ajunge la un acord nu pare să fi temperat dorinţa Israelului de a întreprinde acţiuni militare suplimentare împotriva Iranului pentru a valorifica distrugerile provocate în timpul celei mai recente runde de lovituri de la sfârşitul lunii octombrie.

Cea mai recentă evaluare a serviciilor de informaţii americane sugerează că Israelul nu a stabilit dacă va încerca să efectueze lovituri folosind avioane militare sau rachete cu rază lungă de acţiune, dar ambele opţiuni ar încerca să profite de capacităţile degradate de apărare aeriană ale Iranului, au declarat pentru CNN două surse familiare cu informaţiile.

Dar, de asemenea, a descris modul în care astfel de lovituri ar reduce la minimum programul nuclear iranian şi nu ar fi un remediu universal pentru a pune capăt acestuia, potrivit uneia dintre aceste surse.

Trump l-a numit recent pe emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, pentru a supraveghea angajamentul diplomatic cu Iranul. Witkoff este considerat în general un „negociator”, în contrast cu persoanele care adoptă linia dură faţă de Iran, de care s-a înconjurat Trump în timpul primului său mandat. Chiar înainte de preluarea mandatului, Witkoff a lucrat cu omologul său din administraţia Biden pentru a obţine o încetare a focului în Gaza, pentru care continuă să gestioneze negocierile.

De asemenea, Trump s-a distanţat recent de foşti oficiali care au susţinut o poziţie mai agresivă faţă de Iran, cum ar fi Brian Hook, a cărui plecare a fost privită ca un alt semn că preşedintele este interesat să adopte o abordare mai diplomatică.

În acelaşi timp, decizia lui Trump de a le retrage foştilor oficiali detaliile de securitate, deşi aceştia încă se confruntă cu ameninţări din partea Iranului pentru rolul lor în uciderea lui Soleimani, este considerată de unii oficiali drept un rezultat al schimbării sale de poziţie.

Dar Trump nu a dezvăluit încă exact cum vor arăta relaţiile SUA cu Teheranul, după ce tensiunile cu Israelul au crescut la niveluri fără precedent în urma războiului Israel-Hamas.