Adrian Vieriţa, ambasadorul României în SUA: Preşedintele Băsescu a condamnat regimul comunist

Ambasadorul României în SUA, Adrian Vieriţa, a adresat o scrisoare de răspuns la un articol publicat la 21 februarie de cotidianul american The New York Times sub titlul ''Europa îşi încheie socotelile cu moştenirea comunismului'', atrăgând atenţia că preşedintele României, Traian Băsescu, a condamnat regimul comunist totalitar.

''Într-un discurs din decembrie 2006 în Parlamentul României, preşedintele Traian Băsescu a condamnat regimul comunist totalitar din România (1945-1989) ca nelegitim şi criminal, pe baza unui raport riguros elaborat de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, condus de profesorul de la Universitatea din Maryland Vladimir Tismăneanu, o autoritate în istoria comunismului'', subliniază diplomatul român.

Înfiinţarea în 2006 a Comisiei prezidenţiale şi analiza aprofundată au reprezentat prima realizare de acest fel pentru Europa post-comunistă, precizează Vieriţa. Aceasta a avut consecinţe majore în România, în primul rând în deschiderea arhivelor mult timp inaccesibile, pentru educaţie şi confruntarea societăţii cu un trecut traumatic.

Împreună cu Comisia Prezidenţială, mai multe alte instituţii se ocupă cu încheierea socotelilor cu trecutul totalitar din România, printre acestea numărându-se Memorialul Sighet, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), aminteşte ambasadorul român.

În articolul publicat de New York Times, ziarul a scris că, în timpul protestelor recente din România, pancarde şi scandări ale protestatarilor din Bucureşti l-au comparat pe preşedintele Traian Băsescu, tot mai nepopular şi potrivit criticilor tot mai autoritar, cu dictatorul detronat Nicolae Ceauşescu.

Publicaţia a relevat că reconcilierea cu trecutul este o problemă care a planat asupra Europei post-comuniste timp de decenii. Se pare însă că în Europa Centrală şi de Est s-a încheiat consensul tăcerii privind comunismul, unul care nu a oprit criticile şi discuţiile, dar a înăbuşit vocile care au strigat după mult aşteptata încheiere a socotelilor cu comunismul, scrie New York Times.

Întoarcerea bruscă spre trecut în Europa nu are loc doar în domeniul politicii şi al justiţiei, a subliniat ziarul. Au existat procese şi verdicte, dar şi drame şi documentare, thrillere şi istorii, toate încercând să încheie un trecut care refuză să fie uitat.

New York Times a apreciat, de exemplu, că Polonia s-a opus mult timp să-şi încheie socotelile deplin cu trecutul comunist - opresiunea, spionajul, chiar masacrele. Societatea a preferat să uite, să meargă mai departe. Astfel că poate fi surprinzător faptul că Polonia şi mulţi dintre vecinii săi din Europa Centrală şi de Est au decis că este momentul să se ocupe de o problemă neterminată. Dintr-o dată există un val de contabilizare sub forma unor acţiuni guvernamentale şi explorări culturale, unii căutând încheierea socotelilor, alţii răzbunare.

Reapariţia, o generaţie mai târziu, a acestor probleme nu este lipsită controverse, fiind condusă de multe ori de guverne autoritare şi generând acuzaţii de răfuieli şi oportunism politic, consideră New York Times

În majoritatea cazurilor, revoluţiile din Europa Centrală şi de Est nu au fost nişte răsturnări depline, ci tranziţii moderate ale puterii. Autorităţile comuniste s-au dat la o parte, dar cu anumite condiţii, a mai scris cotidianul american.