Şeful ANAF face valuri. Ce spune un profesor de economie mondială despre scandalul "Gemul Bunicii" şi vizarea "bombardierilor" cu maşini de lux

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a vorbit, la Digi24, despre cele mai noi declaraţii ale şefului ANAF care au stârnit mare vâlvă în spaţiul public. Mai exact - scandalul "Gemul Bunicii - Gap-ul de TVA" şi vizarea "bombardierilor" cu maşini de peste 100.000 de euro.

Redăm mai jos intervenţia profesorului pe această temă.

Jurnalistă: Vreau să discutăm totuşi acest subiect, pornind de la borcanul cu gem de acasă. Acum, în direct cu noi, profesorul de economie Christian Năsulea, care o să ne explice exact cum se calculează toate aceste lucruri şi cum stăm noi la această problemă cu TVA-ul. Aş începe întrebându-vă aşa: ce vrea să zică şeful ANAF cu borcanul de gem care ne încurcă în încasare?

Christian Năsulea: O să încerc să explic cât mai simplu, pentru că atunci când vorbim despre gap de TVA, se porneşte de la un TVA teoretic, de la o sumă de TVA pe care ar putea să o colecteze statul dacă ar colecta absolut tot TVA-ul exigibil pentru toate tranzacţiile de piaţă.

Aici, în principiu, procedura, metodologia pe care o folosim ca să calculăm gap de TVA ar trebui să excludă gemul bunicii, pe care bunica îl foloseşte pentru consumul propriu. Însă, în trecut, este de asemenea adevărat faptul că metodologia nu a fost foarte bine pusă la punct de la bun început şi atunci au fost momente în care avem date clare că, în anumite ţări, se calcula şi acest autoconsum în momentul în care venea vorba de gap de TVA. Mergând până la situaţia ridicolă în care românii care locuiau în propriile locuinţe şi nu plăteau chirie contribuiau, într-o statistică (anume când a fost vorba de o eroare), la acest gap de TVA. Acum, iarăşi, în teorie, nu ar trebui să mai fie aşa.

Autoconsumul este exclus din calcul în momentul în care se calculează taxa pe valoare adăugată teoretică pe care ar putea să o colecteze statul român. Însă, dacă şeful ANAF spune că ajung în continuare aceste date în calcul, nu îmi permit să-l contrazic întru totul de la bun început. Poate domnia sa ştie, are acces la mai multe date şi, în continuare, există vreo eroare tehnică sau vreo chestiune în calculul gap-ului de TVA care face să pornim de la o informaţie eronată. Pentru că, până la urmă, ideea de gap de TVA ar trebui să se refere exclusiv la TVA-ul pe care statul ar trebui să-l colecteze şi ar trebui să poată să-l colecteze din punct de vedere legal şi ceea ce se întâmplă în practică.

Jurnalistă: Dar, până la urmă, în această listă ce-ar mai putea intra, domnule Năsulea, în autoconsumul ăsta? Tot ce ne facem în casă ne încurcă cu încasările astea de TVA? Sau, în teorie, dacă spuneţi că ar fi scoase din calcul, ar trebui să fie scoase? Aşa ar fi logic, cel puţin după cum zic eu.

Christian Năsulea: Deci, ca să facem o listă, să înţelegem cât de ridicol este sistemul, dacă aşa este făcut calculul: ouăle de la găinile din curte, carnea de la găinile din curte, eventual şi reparaţiile pe care ni le facem singuri în casă. Sunt tot felul de lucruri care, foarte normal, trebuie să fie excluse din acest calcul, pentru că nu reprezintă nişte tranzacţii de piaţă. Şi aş mai atrage atenţia asupra unei chestiuni care ar putea să ne ducă spre o potenţială explicaţie pentru această problemă.

Dacă bunica face gem şi îl dă nepoţilor, aici, iarăşi, mă întreb cum este tratată această chestiune în momentul în care vine vorba de datele statistice pe care statul român le dă mai departe, practic, către diverse instituţii de la nivel european, unde se coroborează toate aceste informaţii, în aşa fel încât să fie calculat gap-ul de TVA.

În mod normal, nu ar trebui niciuna dintre aceste tranzacţii să intre în acest TVA teoretic, dar cred că este o chestiune pe care ar trebui să o investigăm puţin mai mult, în aşa fel încât să înţelegem dacă, într-adevăr, statul visează la un TVA care nu se poate colecta în practică şi care nici măcar nu ar trebui să fie luat în considerare. Pentru că nu e normal să te gândeşti că ar trebui să mai ai nişte taxe şi de pe gemul pe care îl face bunica acasă şi pe care, eventual, îl dă nepoţilor.

Jurnalistă: Da, pe care realist vorbind n-ai cum să le încasezi şi măcar, la nivel psihologic, să nu mai vedem gap-ul ăla atât de mare – 36%.

Vreau să mai tratăm un subiect, domnule Năsulea. Tot o declaraţie a şefului ANAF spune aşa: „Fiecare bombardier să se gândească de două ori înainte să se urce în maşina pe care nu o poate justifica.” Până la urmă, are în vedere pe cei care au maşini pe care nu pot explica exact cum le-au cumpărat. E tot avertismentul şefului ANAF. L-a făcut într-o emisiune la Antena 3 CNN şi promite, practic, că averile nejustificate vor fi confiscate. Nu ştim exact cum se va face acest lucru.

Domnule Năsulea, spune şeful ANAF că ar fi 200 de persoane acum care înregistrează discrepanţe. Presupun că, realist vorbind, iarăşi sunt mult mai multe.

Christian Năsulea: Şi eu presupun la fel. Din nou, nu am acces la date, dar presupun că sunt mult mai mulţi români unde lucrurile sunt dificil de justificat.

Însă, de asemenea, este la fel de greu sau chiar mai greu de probat faptul că există o chestiune care să ducă la încălcarea legii prin care s-a ajuns ca anumite persoane să deţină anumite active care pot fi verificate, a căror existenţă este uşor de demonstrat şi care să ducă la instrumentarea unor cazuri pentru a face astfel de confiscări. Va fi extrem de dificil, în practică, să faci aşa ceva într-o ţară care are totuşi o legislaţie destul de permisivă şi pe care nu trebuie să o schimbăm în ceea ce priveşte transferurile, inclusiv de cash, între persoane fizice.

La noi, totuşi, cadourile nu se impozitează, moştenirile se impozitează la un nivel care, în opinia mea, este rezonabil, dacă e să comparăm cu ce se întâmplă în alte ţări europene, în care avem nişte aberaţii de-a dreptul când vine vorba de impozite aplicate asupra unor transferuri între persoane fizice.

Deci, da, foarte corect: trebuie să rezolvăm şi problema în care, în mod flagrant, anumite persoane, care de multe ori nu au niciun fel de venit, deţin nişte bunuri de valori foarte, foarte mari. Însă eu nu pot decât să urez succes oamenilor de la ANAF în lupta cu acest tip de evaziune fiscală, unde va fi foarte greu să adune probele, să instrumenteze dosarele şi să reuşească să aducă la executarea silită persoanele care au comis, într-adevăr, evaziune fiscală la înalt nivel.

Jurnalistă: Exact aşa, în practică, cred că este foarte greu să ducă la capăt acest demers anunţat. Cam despre asta este vorba.

Christian Năsulea: Exact, va fi dificil, dar din nou, asta nu înseamnă că nu trebuie făcut. Este de asemenea important să înţelegem că e important ca inspectorii ANAF să se concentreze tocmai pe cazurile mai dificile.

Deci, ar trebui gândit un sistem care să îi determine pe aceştia să ia lucrurile în ordinea priorităţilor, să nu mai meargă după contribuabili de bună-credinţă, de la care pot lua uşor bani din amenzi, ci, din contră, să meargă tocmai spre cazurile care ne îngreunează şi care strică modul în care funcţionează societatea, până la urmă.