Ce au descoperit inspectorii premierului Bolojan după controlul la Salina Praid. Concluzii şocante
Corpul de Control al Prim-Ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA (SNS SA) şi Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), acţiune începută după inundarea Salinei Praid în luna mai 2025.
Potrivit concluziilor stabilite în urma verificărilor, riscul de inundare a spaţiilor subterane ale salinei şi de afectare a zăcământului a fost subevaluat şi calificat constant de reprezentanţii SNS SA ca nefiind un pericol iminent. În consecinţă, planificarea măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a zăcământului nu au reflectat o strategie a titularului licenţei de exploatare pentru protejarea zăcămintelor de sare, a spaţiilor subterane exploatate şi a echipamentelor utilizate.
Măsurile implementate nu au urmărit eliminarea riscului de inundare, fiind constituite, în principal, din lucrări de întreţinere cu efecte de scurtă durată sau de intervenţie în regim de urgenţă în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă şi lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiţii) pentru asigurarea protecţiei pe termen lung a salinei.
De asemenea, avizarea programelor anuale de exploatare la nivelul Sucursalei Salina Praid a fost caracterizată de formalism, cu atât mai mult cu cât măsurile tehnice prezentate de SNS SA în respectivele programe nu s-au putut raporta la un cadru normativ tehnic de referinţă. Lipsa normelor tehnice de referinţă a avut ca rezultat ineficacitatea instrumentului de coerciţie instituit prin lege, prin care ar fi fost posibilă sancţiunea inacţiunii sau măsurilor contrare normelor în ceea ce priveşte protecţia zăcământului la nivelul SNS SA.
Redăm mai jos sinteza concluziilor rezultate ca urmare a verificărilor efectuate la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională "Apele Române":
1. Din informaţiile existente în evidenţele entităţilor verificate, a rezultat faptul că, inundarea spaţiilor subterane ale Salinei Praid a avut un caracter previzibil. Cu toate acestea, riscul de inundare a spaţiilor subterane ale salinei şi de afectare a zăcământului a fost subevaluat şi calificat constant de reprezentanţii SNS SA ca nefiind un pericol iminent.
În consecinţă, planificarea măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a zăcământului nu au reflectat o strategie a titularului licenţei de exploatare pentru protejarea zăcămintelor de sare, a spaţiilor subterane exploatate şi a echipamentelor utilizate, iar măsurile implementate nu au urmărit eliminarea riscului de inundare, fiind constituite, în principal, din lucrări de întreţinere cu efecte de scurtă durată sau de intervenţie în regim de urgenţă în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă şi lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiţii) pentru asigurarea protecţiei pe termen lung a salinei.
2. Datele din bugetele de venituri şi cheltuieli aferente exerciţiilor bugetare 2021-2024 indică faptul că SNS SA a dispus de sursa de finanţare a investiţiilor şi a avut aprobate cheltuieli de investiţii semnificativ peste valoarea investiţiilor pe care le-a realizat. În această perioadă investiţiile realizate la nivelul SNS SA, în categoria cărora puteau fi realizate şi lucrări de amenajare pentru asigurarea protecţiei pe termen lung la nivelul Sucursalei Salina Praid, au fost considerabil sub nivelul sursei de finanţare a investiţiilor şi mai mici decât cheltuielile cu investiţiile aprobate prin hotărâri de Guvern.
3. Începând cu anul 2006, în conformitate cu Planul de încetare a activităţii la Salina Praid – minele vechi, elaborat de SNS SA şi refăcut în 2014, trebuia efectuată impermeabilizarea zonei minelor vechi, în vederea reducerii volumului de apă infiltrată în subteran, prin execuţia unor lucrări de hidroizolare a zonei şi de reducere a volumului apei infiltrate, lucrări care nu au fost executate până la inundarea spaţiilor subterane ale Salinei Praid.
4. Lucrări hidrotehnice realizate de SNS SA în perioada 2012-2016, care au vizat protecţia zăcământului, nu au fost recepţionate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, respectiv recepţia „internă” a acestor lucrări s-a efectuat fără participarea reprezentantului administraţiei publice care a emis autorizaţia de construire, fără un punct de vedere al proiectantului privind execuţia construcţiei prin raportare la proiect, demersuri prevăzute în normele aplicabile. Totodată, iniţierea şi execuţia lucrărilor au fost efectuate fără o notificare şi fără o solicitare de asistenţă tehnică din partea SGA Mureş pentru investiţie, obligaţie existentă în avizul de gospodărire a apelor.
5. La nivelul SNS SA nu au fost luate în considerare recomandările formulate în cuprinsul unei expertize tehnice realizate ca urmare a unor evenimente înregistrate în anul 2022. Măsurile propuse de expert nu au fost implementate, fiind calificate în 2023 drept inoportune în raport cu costurile şi eficienţa sau lipsite de corelaţie cu alte amenajări hidrotehnice efectuate urmare a unor evenimente ulterioare. În 2024 au fost apreciate ca necesar a fi efectuate, rămânând în 2025 la stadiul de deziderat. Deşi evenimentele din 2022, în urma cărora s-a întocmit expertiza, nu au similitudini şi nu constituie o cauză a evenimentelor din 2025, constatările au fost reţinute pentru a se prezenta conduita specifică a SNS în situaţii de avarie şi după înlăturarea efectelor acestora.
6. Fenomenul de infiltraţie în subteran înregistrat în februarie 2023 s-a acutizat în luna aprilie 2024. În aceste condiţii, pe fondul pătrunderii unui debit mai mare de apă în minele vechi s-a identificat, la nivelul SNS SA, a autorităţilor publice locale, a structurii teritoriale a ANAR (ABA Mureş) şi la cel al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate Harghita, necesitatea unei abordări interministeriale. În aceste condiţii, nu a fost activat organismul instituit prin lege, respectiv Consiliul interministerial al apelor, care are ca atribuţii stabilirea priorităţilor în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi protecţiei împotriva inundaţiilor şi formularea de propuneri în vederea alocării şi mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităţilor stabilite.
7. Evenimentul din data de 18.04.2024 a reconfirmat pericolul major manifestat prin dizolvarea sării şi infiltrarea apei pârâului Corund în subteran, calificat drept posibil fenomen ireversibil prin inundarea întregii structuri subterane de la Salina Praid (minele vechi şi orizonturile inferioare mai noi, inclusiv baza turistică subterană). În cuprinsul expertizei tehnice finalizate în luna iulie 2024 au fost recomandate variante de soluţii, care au făcut obiectul unei corespondenţe între SNS SA/Sucursala Salina Praid şi ABA Mureş/SGA Mureş. La data de 13.05.2025, respectiv după aproximativ 10 luni de la efectuarea expertizei şi după producerea evenimentului din data de 05.05.2025, între reprezentanţii SNS SA şi o asociere de operatori economici a fost încheiat, tardiv, un contract de proiectare şi execuţie lucrări „pentru eliminarea pe termen lung a infiltraţiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid”.
Încheierea contractului s-a făcut după 8 zile de la data la care apele au pătruns din nou în subteranul Salinei Praid (05.05.2025) şi după 6 zile de la solicitarea Sucursalei SNS SA de declararea stării de alertă (07.05.2025). În aceste condiţii, scopul lucrărilor contractate, respectiv „eliminarea pe termen lung a infiltraţiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid”, a devenit imposibil de realizat.
8. ANAR şi-a exercitat atribuţia de elaborare a schemelor directoare pe baza unei evaluări limitate/incomplete a riscurilor împotriva acţiunilor distructive ale apelor. Caracterul incomplet al evaluării riscurilor a reieşit din faptul că planificarea măsurilor şi stabilirea priorităţii s-au raportat exclusiv la riscul de inundaţie (definit de normele europene ca revărsare supraterană/de suprafaţă), fără să fie avut în considerare riscul de acţiune distructivă a apei sub toate formele în care apele pot distruge o activitate economică şi pot afecta comunitatea şi ecosistemul aferent bazinului hidrografic Mureş. Abordarea unei astfel de evaluări a riscului a avut drept efect programarea unor măsuri lipsite de relevanţă în raport cu riscul distructiv al pârâului Corund, precum şi calificarea acestuia ca risc moderat, context în care măsurilor le-a fost atribuită o prioritate redusă.
9. Modalitatea în care riscul de inundare a spaţiilor subterane prin sufoziune şi infiltrarea apelor în subteranul minelor a fost subevaluat şi măsurile programate şi implementate de titularul licenţei de exploatare (SNS SA) au fost subdimensionate nu au făcut obiectul unei analize la nivelul autorităţii competente şi de reglementare (ANRM/ANRMPSG), ce trebuia realizată prin „compartimentele de inspecţie teritoriale pentru resurse minerale”, cu ocazia avizării programelor anuale de exploatare, în conţinutul cărora au fost incluse Programele măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a zăcământului.
În aceste condiţii, activitatea de avizare a programelor anuale de exploatare la nivelul Sucursalei Salina Praid a fost caracterizată de formalism, cu atât mai mult cu cât măsurile tehnice prezentate de SNS SA în respectivele programe nu s-au putut raporta la un cadrul normativ tehnic de referinţă, întrucât ANRM/ANRMPSG nu şi-a exercitat atribuţia de reglementator în domeniul minier, respectiv nu a îndeplinit obligaţia de a adopta şi publica instrucţiuni tehnice în executarea legislaţiei primare, prin intermediul cărora să se creeze un cadru normativ privind protecţia zăcămintelor de resurse/rezerve minerale. În aceste condiţii, lipsa normelor tehnice de referinţă a avut ca rezultat ineficacitatea instrumentului de coerciţie instituit prin lege, prin care ar fi fost posibilă sancţiunea inacţiunii sau măsurilor contrare normelor în ceea ce priveşte protecţia zăcământului la nivelul SNS SA.
10. Activităţile de turism desfăşurate de SNS SA în golurile miniere amenajate s-au derulat fără aprobarea ANRMPSG, deşi obligaţia legală a aprobării în ceea ce priveşte consolidarea, amenajarea şi utilizarea golurilor miniere a fost instituită începând cu data de 17.12.2020. Situaţia este cauzată în principal de demersurile greoaie de reglementare de la nivelul ANRM/ANRMPSG, care a emis cu întârziere instrucţiuni tehnice privind consolidarea şi amenajarea golurilor miniere, instrucţiuni în baza cărora urmau a fi întocmite documentaţii tehnice de fundamentare a utilizării în condiţii de siguranţă şi protecţie a mediului, în baza cărora se aprobă utilizarea respectivelor goluri.
Totodată, cu toate că obligaţia de a plăti o taxă aferentă utilizării golurilor miniere a fost instituită încă din data de 26.06.2024, taxa pentru utilizarea golurilor miniere de către SNS SA nu a fost stabilită la nivelul ANRMPSG nici până în prezent, acest demers fiind condiţionat de întocmirea, în prealabil, la nivelul SNS SA a documentaţiilor tehnice de fundamentare a utilizării golurilor miniere, de analizarea acestora la nivelul ANRMPSG şi de aprobarea utilizării respectivelor goluri miniere.
Recomandările privind implementarea măsurilor la nivelul unor entităţi publice, formulate în urma celor constatate, sunt, în rezumat, următoarele:
1. Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului i s-a recomandat:
- să analizeze exercitarea dreptului de revocare cu justă cauză a administratorilor SNS SA, prin raportare la unele dintre obligaţiile prevăzute în contractele de mandat şi în lege şi să iniţieze demersurile de atragere a răspunderii civile a membrilor consiliului în raport cu obligaţiile încălcate, precum şi a persoanelor responsabile care ar fi trebuit, ar fi putut să prevadă şi să evite producerea prejudiciilor aduse societăţii, în contextul prejudiciului cauzat de inundarea spaţiilor subterane ale exploatării;
- să iniţieze demersurile de reevaluare şi completare a legislaţiei ce reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România în ceea ce priveşte atribuţiile şi responsabilităţile de urmărire a îndeplinirii obligaţiilor rezultate din planurile de încetare a activităţii minei.
2. Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor i s-a recomandat:
- să reevalueze şi să completeze legislaţia ce reglementează activitatea de gospodărie şi management al apelor, inclusiv cel de reglementare a atribuţiilor şi activităţii Administraţiei Naţionale «Apele Române», în scopul explicitării sintagmei utilizate în lege, de „acţiune distructivă a apelor”, precum şi pentru ca normele legale să includă în mod explicit dispoziţii privind modalitatea de colaborare a ANAR cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale pentru îndeplinirea atribuţiilor de elaborare a planului de amenajare a bazinului hidrografic.
- să analizeze măsura în care la nivelul ANAR a fost urmărit unul dintre obiectivele prevăzute în Legea apelor, respectiv „protecţia şi apărarea împotriva acţiunii distructive a apelor” şi în urma acestei analize să dispună măsuri de atragere a răspunderii sau de sancţionare administrativă, după caz.
- să reevalueze schemele directoare existente, a metodologiei şi instrucţiunilor tehnice pe baza cărora aceste scheme au fost elaborate, astfel încât măsurilor de protecţie împotriva unor acţiuni ale apelor de natura celor ce au afectat exploatarea minieră de la Praid să li se acorde prioritatea cuvenită.
3. Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon i s-a recomandat:
- să întocmească şi să publice instrucţiunile tehnice a căror adoptare a fost prevăzută de lege în sarcina sa, în special să completeze cadrul normativ cu instrucţiunile tehnice privind protecţia zăcămintelor;
- să evalueze modalitatea prin care reprezentanţii instituţiei au avizat programele anuale de exploatare a SNS SA (în situaţia Sucursalei Salina Praid) şi modul prin care s-a urmărit executarea măsurilor programate şi întreprinse pentru protecţia zăcământului de sare împotriva infiltraţiilor de apă;
- să efectueze demersurile în vederea punerii în aplicare a prevederilor referitoare la utilizarea golurilor miniere şi taxarea activităţilor desfăşurate în cadrul acestora.
4. Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon i s-a recomandat să evalueze, să completeze şi să actualizeze cadrul tehnic normativ la care trebuie să se raporteze programele tehnice de închidere a minelor.
