Adrian Vasilescu: BNR nu putea să strige în public în 2008 că România avea nevoie de un acord cu FMI

Banca Naţională a României nu putea vorbi deschis în 2008 despre necesitatea unui acord cu FMI, deoarece un asemenea acord "presupune acte de înaltă diplomaţie" şi nici contexul politic nu era foarte favorabil, a declarat joi consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

”Acordul cu o instituţie ca Fondul Monetar Internaţional şi cu alte instituţii cum este BIRD presupune acte de înaltă diplomaţie. De ce astăzi şi nu ieri? Aici vedem câtă corespondenţă a fost cu instituţiile respective, câte discuţii la masa verde până s-a ajuns să fie încheiat un acord cu FMI. Nicio ţară nu se poate duce cu toate cărţile pe faţă. Sunt cărţi pe care le scoţi atunci, poate mai trebuie să ai şi un as în mânecă. 2008 a fost un an electoral, au fost alegeri. Aveam un Guvern în funcţie şi urma să fie un alt Guvern după alegeri. Cum i-ar fi căzut Băncii Naţionale să se trezească vorbind public că vrem acord cu FMI? Poate FMI nu vroia, poate FMI nu avea ochi pentru România în acel moment”, a declarat Vasilescu, cu ocazia lansării cărţii "România între est şi vest. Aderarea la FMI şi BIRD", autor Ion Alexandrescu.

Vasilescu a declarat că presa a discutat mult despre noile acorduri cu FMI şi că au fost întrebări de genul: ”de ce Banca Naţională în 2008 nu a pomenit nimic despre acordul cu FMI şi de ce în 2009 s-a aşezat la masă să discute despre un nou acord?”

”Era limpede că România avea nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Banca Naţională nu putea să strige asta în public. Pe urmă a urmat acordul. Mulţi au spus că banii s-au consumat. A fost un acord multilateral, un acord în stil nou, pentru că întâi România a trebuit să se adreseze Comisiei Europene şi prin aceasta a ajuns la masa verde cu FMI şi cu BM. Acordul a fost între România, pe deoparte, şi pe de altă parte Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Banii de la BM au venit pentru investiţii, proiecte, cei de la CE pentru acoperirea deficitului bugetar, iar cei de la FMI, care reprezentau grosul împrumutului, erau destinaţi Băncii Naţionale şi au venit cu câteva excepţii, pentru că pentru prima oară în relaţiile cu România, cel puţin, FMI şi-a călcat pe inimă şi o parte din împrumut l-a orientat către Ministerul Finanţelor pentru buget”, a declarat Vasilescu.

Potrivit consilierului guvernatorului BNR, România, înainte de acest acord cu FMI şi înainte de criză a trecut prin 5 ani în care peste graniţele ţării veneau cam 20 miliarde de euro, în fiecare an, şi "nu prea eram pregătiţi pentru a folosi aceşti bani, iar după ce a trecut anul 2008 graniţele s-au închis, bani n-au mai venit. Diferenţa de la o finanţare de 20 de miliarde de euro pe an la o oprire de finanţare ar fi fost catastrofală pentru România şi ar fi fost o catastrofă dacă nu era acest acord cu FMI şi cu celelate organizaţii".

De asemenea, în ceea ce priveşte destinaţia banilor, Vasilescu a declarat că FMI nu este o instituţie care să împrumute ţări care vor să fie campioni economici.

”Nu acesta este rostul Fondului Monetar Internaţional, să formeze campioni. Rostul acestei instituţii este acela de a sprijini ţări care şchioapătă. Uneori asta înseamnă o simplă cârjă, un acord cu FMI care să te ajute să mergi înainte”, a mai spus Adrian Vasilescu.