Adrian Năstase: PDL a suferit o înfrângere strategică la alegerile locale

Partidul Democrat Liberal nu a suferit doar o înfrângere conjuncturală, ci a pierdut o parte a centrelor de putere constituite prin alegerile din perioada 2004-2008 şi, în acelaşi timp, a înregistrat o înfrângere strategică deoarece partidul prezidenţial nu şi-a construit o veritabilă identitate ideologică, în măsură să ofere un scut protector după o guvernare dezastruoasă, a susţinut preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase.

"Credinţa mistică în "Salvatorul Traian Băsescu" i-a determinat pe membrii PDL să creadă că totul este permis, iar salvarea de la dezastru va fi opera "măreţului cârmaci". Descreşterea PDL, simbolizată de eliminarea din Bucureşti, pe modelul alegerilor pierdute de CDR în anul 2000, ori pierderea mandatelor de preşedinţi de Consilii judeţene de către Gh. Flutur la Suceava sau Florin Popescu la Dâmboviţa, două figuri "reprezentative" ale regimului Băsescu, au drept consecinţă transformarea partidului încă prezidenţial dintr-o formaţiune pivot, aşa cum aspira în 2007-2008, într-un partid-balama, care nu mai poate pretinde conducerea guvernării, ci doar, eventual, cooptarea în calitate de partener junior", a argumentat fostul premier, într-o postare pe blogul personal.

Potrivit acestuia, cetăţenii care au participat la alegerile din 10 iunie au înţeles, în majoritatea lor, miza, care, dincolo de competiţia dintre persoane şi programe electorale, mai bune sau mai rele, trebuia să dea un semnal politic dacă regimul Băsescu mai poate să supravieţuiască ori, dimpotrivă, el trebuie înlăturat cât mai rapid posibil.

Adrian Năstase consideră că sensul schimbării trebuie înţeles pe mai multe paliere - respingerea hotărâtă a "tratamentului" austerităţii, şi totodată a regimului Băsescu, "sancţionând instrumentele acestuia (PDL)".

"Oboseala cetăţenilor provocată de aproape opt ani de scandaluri, bătălii politice inutile şi stilul politic non-prezidenţial al lui Traian Băsescu au atins un punct critic. În mod cert, cetăţenii români doresc o altfel de guvernare, un nou preşedinte, care să reintre în rigorile constituţionale. Chiar dacă nu a fost pus în joc fotoliul prezidenţial, cetăţenii s-au descărcat emoţional, pedepsindu-i pe reprezentanţii "puterii portocalii", chiar dacă ei s-au camuflat doloziv în verde, albastru ori şi-au anulat identitatea folosind alte însemne electorale", a motivat acesta.

Pe de altă parte, liderul CN al PSD consideră că UDMR a reuşit să reziste competiţiei cu alte două partide maghiare (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania - PPMT; Partidul Civic Maghiar - PCM) "susţinute masiv şi ostentativ de guvernul FIDESZ de la Budapesta".

"Poziţia de cvasi-monopol a UDMR faţă de reprezentarea politică a comunităţilor maghiare nu a fost periclitată. Opţiunile politice ale conducerii Uniunii par a fi însă serios limitate, în perspectiva constituirii unui nou guvern USL, după alegerile parlamentare, intrarea în opoziţie în tandem cu PDL şubrezind poziţia politică a actualei conduceri a UDMR", a adăugat acesta.

În perspectiva alegerilor parlamentare, dacă se va aplica sistemul majoritar într-un singur tur de scrutin, Adrian Năstase spune că "PDL ar putea suferi o contracţie şi mai puternica", deoarece opţiunile politice şi ideologice vor fi şi mai tranşante.

"Alegătorii nu vor mai trebui să decidă dacă un candidat este sau nu un bun gospodar, ci dacă doresc un guvern al USL ori un alt guvern Traian Băsescu. În acest context, este cu atât mai importantă decizia Curţii Constituţionale asupra noii legi a alegerilor parlamentare. Votul anti-sistem s-a manifestat în România începând cu anul 1996, PRM fiind principalul bazin colector până în anul 2004. După încercarea lui George Becali de a prelua rolul de catalizator al votului de protest împotriva principalelor partide politice, Dan Diaconescu a crezut că poate profita de disperarea ori credulitatea cetăţenilor", a susţinut acesta.

În opinia sa, scorul realizat de PP-DD se înscrie sub pragul de 10% pe care-l au partidele anti-sistem în România.

"Dacă privim rezultatul PP-DD în perspectiva votului anti-sistem din Franţa ori Grecia, unde au avut loc recent alegeri parlamentare, situaţia din România nu este cu adevărat îngrijorătoare. Opţiunile anti-sistem sunt contrabalansate de scorul foarte bun realizat de USL, o alianţă politică democratică. (...) În urma scrutinului din 10 iunie conducerile partidelor din USL ies întărite, cu o legitimitate crescută, dar şi cu o responsabilitate mai mare faţă de acţiunea guvernamentală şi pregătirea alegerilor parlamentare. De cealaltă parte, conducerile PDL şi UNPR trebuie să explice în faţa militanţilor eşecul din alegeri, fiind de anticipat, cel puţin în cazul democrat-liberalilor, intrarea într-o etapa de confruntări interne. Părerea mea...", a conchis fostul premier.