Administraţia Biden ridică sancţiunile asupra companiei care supervizează proiectul Nord Stream 2
(Getty Images)
Publicaţia Axios raportează marţi o evoluţie majoră legată de presiunea Washingtonului de a împiedica finalizarea conductei de gaze naturale Nord Stream 2: Administraţia SUA a decis să renunţe la sancţiunile impuse anterior companiei care supraveghea construcţia gazoductului, precum şi asupra CEO-ului acestuia.
Axios scrie: „Decizia indică faptul că Administraţia Biden nu este dispusă să-şi compromită relaţia cu Germania pentru această conductă şi subliniază dificultăţile cu care se confruntă preşedintele Biden în corelarea acţiunilor cu retorica sa privitoare la o abordare mai dură a Rusiei”.
Citiți și Der Standard: consorţiul Nord Stream 2 este condus de un fost agent STASI
În timp ce Departamentul de Stat consideră că entitatea corporativă - Nord Stream 2 AG şi CEO-ul Matthias Warnig (despre care se spune că este un apropiat al lui Putin) - este angajată în „activităţi sancţionabile”, acum intenţionează să renunţe la punerea în aplicare a sancţiunilor, afirmă sursele citate de Axios.
Proiectul controversat - care fusese blocat pe ultima sută de metri, cu oarecare succes, după eforturile îndelungate ale Administraţiei Trump (pe care democraţii americani l-au acuzat în continuu de colaborare cu Kremlinul) - a fost considerat de oficialii americani o pârghie prin care Kremlinul încerca să „pedepsească” Ucraina tăindu-i taxele vitale obţinute din tranzitul cu gaze.
Sancţiunile aplicate de americani companiilor care construiau conducta au declanşat o ruptură masivă cu Germania. "Însă ridicarea sancţiunilor asupra companiei care se ocupă de proiect generează o situaţie bizară în care administraţia Biden va sancţiona navele implicate în construirea conductei propriu-zise Nord Stream 2, dar nu va sancţiona compania care se ocupă de proiect", continuă Axios.
Noua evoluţie a "locatarului" Casei Albe contrazice flagrant poziţia tradiţională a administraţiei SUA, conform căreia proiectul Nord Stream 2 constituie o „ameninţare” pentru securitatea energetică a Europei - în ciuda faptului că Germania, lider al UE, nu o consideră aşa.
