Acţiunile din China au ajuns la fundul sacului: După pierderi de piaţă de 6,3 trilioane USD, brokerii suspendă vânzările în lipsă
Pe fondul unor lichidări de instrumente financiare derivate de tip 'bulgăre de zăpadă', bursa chineză scade mai repede decât populaţia sa.
Indicele Hang Seng China Enterprises s-a prăbuşit cu 6,5% în această săptămână - cea mai mare pierdere săptămânală din martie 2023, iar miercuri a înregistrat cea mai mare pierdere zilnică din octombrie 2022, indicele prăbuşindu-se până la nivelurile de suport cheie din jurul minimelor din octombrie 2022.
Pentru context, acţiunile chinezeşti şi din Hong Kong au pierdut aproximativ 6.300 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la un vârf atins în 2021.
Citiți și Gigantul bancar din umbră al Chinei se declară în faliment
Dar autorităţile au exclus utilizarea unor stimulente masive pentru a revigora economia în declin, lăsând comercianţii să se întrebe când se vor îmbunătăţi lucrurile.
"Ceea ce vedem în acest an până acum este într-adevăr o continuare a ceea ce am văzut anul trecut. Aceste politici de stimulare de tip 'stoarcerea pastei de dinţi din tub' nu au reuşit până acum să schimbe fundamentele de bază ale unor domenii precum sectorul imobiliar", a declarat John Lin, directorul de investiţii pentru acţiuni din China al AllianceBernstein, într-un interviu acordat pe 17 ianuarie la Bloomberg TV.
Situaţia se înrăutăţeşte pe măsură ce China stabileşte pe zi ce trece repere din ce în ce mai sumbre:
- Tokyo a depăşit Shanghai ca fiind cea mai mare piaţă de acţiuni din Asia.
- Prima de evaluare a Indiei faţă de China a atins un record.
- La nivel local, o prăbuşire a acţiunilor chinezeşti face ravagii în industria naţională de gestionare a activelor, împingând închiderea fondurilor mutuale la un nivel record al ultimilor cinci ani.
Citiți și Xi Jinping, premieră în discursul de Anul Nou: Recunoaşte că economia Chinei are probleme
Cel mai important, lipsa stimulentelor (pe fondul crizei din sectorul imobiliar din China şi al escaladării tensiunilor cu Washingtonul în materie de comerţ) a avut un impact foarte negativ atât asupra sentimentului economic, cât şi asupra pieţei, într-un moment în care clasa de mijloc din China devine din ce în ce mai neliniştită şi mai nervoasă, ceea ce a dus la o creştere a numărului de greve sindicale şi de proteste (în mare parte paşnice).
Şi, în timp ce o sinucidere suverană liniştită şi nedureroasă poate fi o opţiune pentru Japonia - cu dezastrul său demografic şi cu o populaţie care îmbătrâneşte rapid, unde de ani de zile se vând mai mulţi pamperşi pentru adulţi decât pentru copii, pentru China - care are încă o populaţie tânără, vibrantă şi din ce în ce mai furioasă - aceasta nu este o opţiune, deoarece valul de nelinişte care se apropie ar putea duce cu uşurinţă la singurul lucru de care Partidul Comunist Chinez se teme cel mai mult: o revoluţie.
Deocamdată, Beijingul refuză să dezlănţuie o bazooka monetară - pe fondul celei mai lungi perioade de deflaţie din 1998 încoace - dar asta nu înseamnă că nu va interveni pentru a încerca să oprească prăbuşirea pieţei bursiere (care, alături de imobiliare) reprezintă o sursă considerabilă de "bogăţie" pentru chinezi.
Citiți și Muntele de datorii ascunse de 10.000 de miliarde de dolari al Chinei ar putea fi o "bombă cu ceas"
"Guvernul pare foarte optimist în privinţa economiei. Este posibil ca piaţa să nu aibă încredere nici măcar în cifra de creştere de 5%, cu siguranţă are o viziune mult mai negativă asupra economiei şi crede cu siguranţă că Beijingul are nevoie de un răspuns fiscal important", a declarat Xin-Yao Ng, director de investiţii pentru acţiuni asiatice la abrdn.
Având în vedere acest lucru, la doar o zi după lansarea Echipei Naţionale (Plunge Protection Team - echipa Chinei de protecţie împotriva prăbuşirii pieţei bursiere), Bloomberg relatează că cea mai mare agenţie de brokeraj din China a suspendat vânzările în lipsă pentru unii clienţi pe pieţele continentale, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.
Compania de stat Citic Securities Co. a încetat să mai împrumute acţiuni investitorilor individuali şi a ridicat cerinţele pentru clienţii instituţionali în această săptămână, după aşa-numitele "îndrumări fereastră" ["window guidance" - un instrument de politică informal utilizat pentru a reglementa oferta de credit într-o industrie sau sector] din partea autorităţilor de reglementare, au declarat persoane care au cerut să nu fie identificate, discuţia fiind privată.
Desigur, cercetările au arătat în mod constant că interzicerea vânzărilor în lipsă în timpul unor perioade de activitate deosebit de volatile pe piaţa de acţiuni intensifică volatilitatea.
Astfel de interdicţii împiedică investitorii să determine preţurile exacte ale activelor şi reduc lichiditatea pieţei.
În plus, interdicţiile de vânzare în lipsă pe o piaţă pot creşte volatilitatea pe alte pieţe, deoarece unii investitori încearcă să ocolească interdicţia.
Dar de când dovezile istorice ale eşecului politicilor au împiedicat vreodată vreun politician să "facă ceva" sau să dea vina pe cineva?
Tot ceea ce au încercat autorităţile chineze nu a reuşit să convingă managerii de portofolii că ce a fost mai rău a trecut. După cum relatează Bloomberg, fondurile asiatice şi-au redus alocarea pentru China cu 12 puncte procentuale, ajungând la o subponderare netă de 20%, cea mai mică din ultimul an, potrivit celui mai recent sondaj al Bank of America.
Managerii fondurilor de urmărire a indicatorilor de referinţă au vândut în această lună acţiuni tranzacţionate în China continentală şi Hong Kong în valoare netă de 300 de milioane de dolari, potrivit unei analize Morgan Stanley.
Aceasta este o inversare faţă de ultima jumătate a anului 2023, când au cumpărat de 700 de milioane de dolari net, chiar şi în condiţiile în care indicii bursieri au scăzut.
"China este un joc de aşteptare şi continuăm să aşteptăm", a declarat Mark Matthews, şeful departamentului de cercetare pentru Asia de la Bank Julius Baer & Co. care evită în mare parte acţiunile chinezeşti.
