Muntele de datorii ascunse de 10.000 de miliarde de dolari al Chinei ar putea fi o "bombă cu ceas"

În cea mai mare parte a acestui an, pieţele globale au fost zdruncinate în repetate rânduri de ştirile economice sumbre care se filtrau din China, potrivit Business Insider.

A doua cea mai mare economie a lumii s-a confruntat cu o serie de probleme economice în 2023 - de la deflaţie la un şomaj record în rândul tinerilor şi o criză imobiliară tot mai profundă - iar mult aşteptata sa revenire post-pandemie nu s-a materializat.

Problemele economice tot mai mari ale Chinei l-au determinat pe preşedintele american Joe Biden să numească economia asiatică o "bombă cu ceas", în luna august.

Iar, recent, şi-a făcut apariţia o ameninţare economică mai puţin cunoscută, dar nu mai puţin ameninţătoare: problema colosală a datoriilor ascunse ale Chinei.

Aceasta se referă în principal la un munte de datorii acumulate de guvernele locale ale ţării, în principal pentru a finanţa proiecte regionale de infrastructură, cum ar fi construcţia de drumuri şi poduri. O analiză realizată de publicaţia chineză Caixin Global a estimat obligaţiile restante ale aşa-numitelor vehicule de finanţare a administraţiilor locale (VFAL) la aproape 10 trilioane de dolari.

Guvernul chinez consideră că astfel de datorii reprezintă o formă de creditare extrabursieră şi, ca atare, piaţa este opacă.

Ce sunt VFAL-urile din China?

Aceste organisme de finanţare au fost înfiinţate de China pentru a facilita finanţarea proiectelor de infrastructură regională. Create iniţial pentru a sprijini proiecte de infrastructură precum autostrăzi, aeroporturi şi instalaţii energetice, VFAL-urile au fost concepute pentru a acorda finanţare în afara constrângerilor guvernamentale oficiale.

Noţiunea de "datorie ascunsă" a fost definită de Consiliul de Stat al Chinei în 2018 ca fiind orice împrumut care nu face parte din cheltuielile guvernamentale bugetare - în esenţă, finanţare extrabugetară.

Sectorul VFAL a crescut exponenţial de la criza financiară globală din 2008, când guvernul chinez a depus eforturi pentru a se asigura că segmentele de infrastructură şi de servicii publice ale naţiunii se extind suficient de rapid pentru a susţine creşterea economică remarcabilă, potrivit Bloomberg.

Cifrele furnizate de Bloomberg şi de Fondul Monetar Internaţional estimează valoarea totală a datoriei VFAL la peste 9.000 de miliarde de dolari - nu departe de evaluarea Caixin. Numai obligaţiunile guvernelor locale se ridică la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, iar orice incapacitate de plată ar zgudui sistemul financiar de 60.000 de miliarde de dolari al naţiunii asiatice.

În 2023, datoria ascunsă a VFAL-urilor a urcat pentru prima dată peste 50% din PIB-ul Chinei, arată datele FMI.

De ce contează acest lucru?

Timp de luni de zile, administraţiile locale din China s-au străduit să îşi rentabilizeze vehiculele de finanţare - ceea ce a crescut presiunea asupra guvernului naţional pentru a susţine sectorul aflat în dificultate prin intervenţii costisitoare.

Pe măsură ce riscurile legate de acest sector cresc, băncile nu sunt dispuse să acorde mai multe împrumuturi, investitorii evită obligaţiunile, iar proiectele viabile sunt mai greu de găsit, potrivit mai multor angajaţi anonimi intervievaţi de Bloomberg.

Ca urmare, guvernele locale se luptă să genereze venituri suficiente sau să obţină fonduri pentru a acoperi costurile serviciului datoriei.

"Cea mai importantă variabilă care va avea impact asupra creşterii economice a Chinei în următorii doi ani va fi succesul sau eşecul restructurării datoriilor guvernelor locale", a declarat Logan Wright, şeful departamentului de cercetare a pieţelor din China al Rhodium Group.

Însă, până acum, Beijingul s-a abţinut să intervină în acest sector, în încercarea de a încuraja autosuficienţa.

Ecouri ale crizei imobiliare

Deşi niciunul dintre VFAL-uri nu a intrat efectiv în incapacitate de plată a datoriilor până acum, stresul tot mai mare din acest sector este un ecou al crizei din industria imobiliară din China, care a început în 2021 şi care s-a răsfrânt de atunci asupra pieţelor globale.

"O prăbuşire a investiţiilor autorităţilor locale ar fi comparabilă cu impactul economic al crizei de pe piaţa imobiliară", a declarat Wright pentru Bloomberg.

Sectorul imobiliar enorm din China reprezintă aproximativ 30% din producţia totală a ţării. Printre obstacolele cu care acesta se confruntă se numără datoriile mari şi cererea slabă de noi proprietăţi. Acesta a fost un factor care a contribuit la blocarea creşterii PIB-ului naţiunii în al doilea trimestru, care a fost de 6,3%, sub previziunile de până la 7,1%.

Într-adevăr, orice turbulenţă generată de datoria ascunsă a Chinei ar trimite unde de şoc în întreaga economie globală.