76 de ani de la deportările din iulie 1949: Expoziţie de vagoane în centrul Chişinăului "Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime şi făptaşi"

Expoziţia de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime şi făptaşi”, organizată de Guvernul de la Chişinău, a fost inaugurată în Piaţa Marii Adunări Naţionale, marcând 76 de ani de la cea de-a doua mare deportare stalinistă din Basarabia, desfăşurată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949.

Între anii 1940 şi 1953, regimul sovietic a declanşat o politică de teroare împotriva populaţiei din Basarabia. În doar 13 ani, aproximativ 80.000 de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele. Aceste deportări au fost minuţios planificate la nivel central, cu scopul de a elimina elitele culturale, de a înfricoşa populaţia şi de a distruge identitatea naţională.

„Nu ne-au doborât. Neamul nostru şi-a păstrat rădăcinile, demnitatea şi, datorită rezistenţei şi puterii înaintaşilor noştri, noi suntem azi aici şi ne facem datoria de a construi o Moldova în pace şi bunăstare.

Deportările din Moldova sovietică sunt o rană vie, pe care o poartă mii de familii din Republica Moldova. Este responsabilitatea generaţiei noastre să o studieze, să transmită generaţiilor următoare adevărul şi să facă tot posibilul ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple”, a menţionat premierul Dorin Recean.

Cele două vagoane, expuse pentru al treilea an consecutiv, găzduiesc expoziţii cu fotografii, documente, cărţi şi diverse obiecte ce ilustrează experienţa oamenilor deportaţi în vara anului 1949.

Totodată, până pe 27 iulie, în unul din vagoane, vizitatorii pot urmări conţinut multimedia. Expoziţia din centrul capitalei este deschisă zilnic între orele 09:00 şi 21:00, iar vizitatorii beneficiază de ghidaj specializat, se arată într-un comunicat de presă al executivului.

În context, pe 6 iulie, la ora 20:30, cetăţenii au participat la o acţiune de comemorare cu lumânări, organizată în colaborare cu actorii Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. De asemenea, pe 13, 20 şi 25 iulie sunt programate proiecţii de filme şi spectacole dedicate acestei tragedii istorice.

De asemenea, în dimineaţă zilei de 6 iulie, în faţa Monumentului dedicat victimelor deportărilor regimului comunist, situat în faţa Gării Feroviare din Chişinău, a avut loc un miting comemorativ. La eveniment au participat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, supravieţuitori ai deportărilor, rude ale victimelor, reprezentanţi ai autorităţilor şi membri ai societăţii civile.

În discursul său, şefa statului a evocat drama zecilor de mii de oameni „ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia doar pentru că îşi trăiau viaţa în muncă cinstită şi credinţă, pentru că îşi păstrau limba şi tradiţiile”.

Preşedinta Sandu a mai subliniat că verticalitatea acestor oameni a fost percepută ca o ameninţare de către regimul sovietic din acea perioadă, iar pedeapsa aplicată a fost una cumplită – foamete, frig, muncă silnică şi exil departe de casă.

„Chiar şi în acele condiţii inumane, cei deportaţi şi-au păstrat valorile şi identitatea. Nu au cerut niciodată răzbunare, ci au cerut adevăr. Iar datoria noastră este să le oferim acest adevăr – prin recunoaştere, educaţie şi păstrarea vie a memoriei lor”, a mai menţionat preşedinta Sandu.

În acelaşi context, şefa statului i-a îndemnat pe cetăţeni să viziteze expoziţia-muzeu din Piaţa Marii Adunări Naţionale, dedicată victimelor deportărilor. Ajunsă la cea de-a treia ediţie, expoziţia rămâne deschisă până pe 27 iulie şi oferă un spaţiu de reculegere şi învăţare, ajutând publicul să înţeleagă mai profund suferinţele îndurate de poporul nostru.

Aceste momente de comemorare reprezintă un angajament faţă de adevăr şi faţă de cei care au fost victime ale unei nedreptăţi istorice. Prin păstrarea vie a memoriei lor, construim o Moldova mai solidară, mai dreaptă şi mai conştientă de preţul libertăţii.

Deportarea în masă din 6–9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Operaţiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul strămutaţilor forţat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei şi 9.864 de bărbaţi.