36 milioane euro în granturi pentru combaterea pandemiei de COVID-19 vor fi debursaţi de UE pentru R.Moldova

Săptămâna aceasta, la Chişinău se află o delegaţie formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, care în cadrul unei întrevederi cu premierul Natalia Gavriliţa au discutat despre implementarea Planului de Recuperare Economică pentru Republica Moldova, lansat în iunie 2021, care presupune debursarea a peste 36 milioane de euro în granturi pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Mai exact, Natalia Gavriliţa a discutat cu oficiali printre care Katarina Mathernová, director general adjunct al Directoratului Vecinătate şi Negocieri privind extinderea din cadrul Comisiei Europene, şi Michael Siebert, director pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, cooperare regională şi OSCE de la Serviciul European de Acţiune Externă.

Discuţiile s-au axat pe implementarea Planului de Recuperare Economică pentru Republica Moldova, lansat în iunie 2021. Planul se bazează pe asistenţa oferită de Uniunea Europeană prin diverse instrumente bilaterale şi regionale (Parteneriatul Estic) şi are scopul să mobilizeze până la 600 mln euro în decurs de trei ani, sub formă de granturi, credite, garanţii, asistenţă macrofinanciară, a anunţat serviciul de presă al executivului.

În acest context a fost făcut anunţul despre debursarea a peste 36 milioane de euro în granturi pentru combaterea pandemiei de COVID-19, şi anume redresarea economică, şi reforma poliţiei, anunţul fiind făcut marţi, 14 septembrie de către Katarina Mathernová.

„În luna iunie am venit la Chişinău să prezint Planul de recuperare economică pentru Moldova în valoare de 600 milioane de euro. De atunci s-au întâmplat multe şi vreau să vă felicit pentru victoria forţelor reformatoare. Planul de recuperare deja se implementează odată cu semnarea eliberării acestei prime tranşe”, a declarat reprezentanta UE.

„Planul de recuperare economică şi cele 5 iniţiative emblematice pentru Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, vor contribui în mod direct la reformarea şi consolidarea instituţiilor, vor stimula dezvoltarea socio-economică pe termen lung, aducând avantaje directe pentru cetăţeni, şi va dezlănţui noi oportunităţi economice prin promovarea agendei verzi şi de digitalizare.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au fost puternic afectate de criză. Promovarea şi diversificarea accesului la finanţare şi reducerea cerinţelor de garanţie vor fi esenţiale în susţinere operatorilor economici. Suntem recunoscători partenerilor UE care vor lansa două programe pentru a sprijini 50.000 de IMM-uri moldoveneşti independente pentru a se adapta noilor condiţii”, a declarat Natalia Gavriliţa.

Despre debursarea ultimei tranşe din asistenţa macrofinanciară, în valoare de 36 de milioane de euro, a scris pe pagina sa de Telegram şi politologul Dionis Cenuşă, potrivit căruia, UE a luat în considerare condiţiile sectoriale, care au fost implementate de autorităţi în paşi rapizi în luna august a acestui an, însă UE a trecut cu vederea condiţionalitatea politică, care, „în opinia mea, nu este pe deplin respectată în ceea ce priveşte buna guvernare (transparenţa defectuoasă la adoptarea legii)”.

„Deşi condiţionalitatea politică este mai degrabă abstractă, e luată în considerare când vorbim despre reformele în ţări ca Moldova, unde abuzurile celor de la guvernare sunt destul de frecvente”, a punctat Cenuşă.