Zona euro şi FMI ajung la un acord pentru reducerea datoriei pe termen lung a Greciei

Miniştrii de finanţe din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au încheiat luni un acord privind reducerea datoriei Greciei, în încercarea de a elibera urgent împrumuturile necesare, pentru a menţine pe linia de plutire economia aproape în stare de faliment, potrivit unui raport Reuters.

După 12 ore de discuţii, în cadrul celei de-a treia reuniuni din tot atâtea săptămâni, creditorii internaţionali ai Greciei au convenit asupra unui pachet de măsuri de reducere a datoriilor Greciei cu 40 de miliarde de euro, reducându-o la 124 la sută din produsul intern brut până în 2020.

Într-o nouă înţelegere semnificativă, miniştrii s-au angajat să ia măsuri suplimentare pentru a reduce "semnificativ [datoria Greciei] sub 110 la sută" în 2022 - cea mai importantă recunoaştere explicită de până acum că anularea unora dintre credite poate fi necesară începând cu 2016, momentul în care se estimează că Grecia va ajunge la un prim excedent bugetar.

"Atunci când Grecia a atins sau este pe cale de a realiza un excedent primar şi când a îndeplinit toate condiţiile, vom lua în considerare, dacă este necesar, măsuri suplimentare de reducere a datoriilor totale", a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble.

Preşedintele Eurogroupului, Jean-Claude Juncker, a declarat că miniştrii vor aproba în mod oficial lansarea unei tranşe majore de ajutor necesară pentru recapitalizarea băncilor Greciei şi pentru a ajuta guvernul să plătească salarii, pensii şi furnizori pe 13 decembrie.

Grecia va primi în etape până la 43,7 miliarde de euro, pe măsură ce îndeplineşte condiţiile. Tranşa din decembrie va cuprinde 23,8 miliarde pentru bănci şi 10,6 miliarde asistenţă bugetară.

Partea FMI - mai puţin de o treime din total - va fi plătită doar după ce a avut loc o răscumpărare a datoriilor Greciei în săptămânile următoare, dar Directorul General al FMI Christine Lagarde a declarat că Fondul nu are intenţia de a ieşi din program.

Pentru a reduce datoriile Greciei, miniştrii au convenit să reducă rata dobânzii la împrumuturile oficiale, să prelungească scadenţa de la 15 la 30 de ani şi să acorde Atenei o amânare a rambursării dobânzii cu 10 ani.

Ei au promis să restituie 11 miliarde de euro din profiturile obţinute de băncile lor centrale naţionale, din achiziţiile Băncii Centrale Europene de obligaţiuni greceşti cu preţ redus pe piaţa secundară.

Ei au fost de acord să finanţeze Grecia ca să-şi răscumpere propriile obligaţiuni de la investitori privaţi, ceea ce oficialii au declarat că ar fi un cost ţintă de aproximativ 35 de eurocenţi.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat la finalul discuţiilor: "Apreciez foarte mult deciziile luate de miniştrii de finanţe. Ele vor reduce cu siguranţă incertitudinea şi vor consolida încrederea în Europa şi Grecia."