Ziua mondială a Bunătăţii - tot ce trebuie să ştii

În fiecare an, pe 13 noiembrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Bunătăţii, eveniment care a început cu speranţa de a creşte gradul de conştientizare cu privire la importanţa actelor de generozitate şi impactul acestora asupra oamenilor din întreaga lume.

Pe 13 noiembrie 1997, în Japonia s-au adunat mai multe organizaţii cu scopul de a promova bunătatea la nivel mondial. Astfel, a avut loc o conferinţă, unde a fost semnată o declaraţie ce urma să pună bazele acestei mişcări importante.

Ziua Mondială a Bunătăţii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1998 şi a fost înfiinţată de Mişcarea Mondială a Bunătăţii, o organizaţie non-profit şi neguvernamentală, cu scopul de a încuraja oamenii să dea dovadă de mai multă bunătate în viaţa de zi cu zi.

"Ce este bunătatea? O frumuseţe pe care o percepi direct cu sufletul" – Alexandru Vlahuţă

Bunătatea este una dintre valorile promovate în cadrul familiei, prima şcoală a fiinţei umane, şi de majoritatea religiilor, pentru a-i ajuta pe ceilalţi într-un mod altruist. Este o calitate care pare inerentă fiinţelor umane. Cu toate acestea, la fel ca majoritatea lucrurilor vitale, poate fi foarte simplu, dar şi foarte complex, existând mai multe straturi care pot fi explorate în profunzime.

S-a demonstrat că actele simple de bunătate pot îmbunătăţi starea de spirit şi stima de sine, empatia şi compasiunea; reduce durerea, răutatea, tensiunea arterială legată de nivelul de stres, anxietatea şi pot îmbunătăţi sistemul imunitar. Oamenii care dăruiesc într-un mod echilibrat tind, de asemenea, să fie mai sănătoşi şi să trăiască mai mult.

Bunătatea este definită ca o înclinaţie sau tendinţă naturală a fiinţei umane de a face bine, mereu dispusă să-i ajute pe cei care au nevoie de ea într-un mod amabil şi generos. Mai simplu spus, bunătatea este calitatea pe care o are o persoană bună, nefiind rea, nefiind coruptă, ci corectă din punct de vedere moral.

Când facem un act de bunătate vorbim şi despre empatie, să ne punem în locul celuilalt, să încercăm să înţelegem sentimentele, obstacolele, dificultăţile şi neajunsurile celor din jur.

Ce conţine bunătatea?

Bunăvoinţă, generozitate, toleranţă, mărinimie, afabilitate, bunătate, cordialitate, dulceaţă, tandreţe, moliciune, docilitate, blândeţe.

Cum exersezi bunătatea?

Bunătate faţă de oameni - oferind o îmbrăţişare unui frate sau unei surori, ajutând pe cineva, ascultând un prieten care are nevoie să împărtăşească ceva. Bunătate faţă de animale: să adopţi un animal de companie, să daţi apă pisicii, să plimbaţi câinele. Bunătate faţă de mediu: să reciclaţi, să cultivaţi o grădină.

De ce are nevoie lumea de bunătate?

Actele de bunătate pot face lumea un loc mai fericit şi mai prietenos. Ele pot creşte sentimentele de încredere, control, fericire şi optimism. De asemenea, îi pot încuraja pe alţii să facă şi ei fapte bune, contribuind astfel la o comunitate mai pozitivă.

Trăieşte o viaţă bună

Bunătatea nu se limitează la mari acte de serviciu sau sacrificiu. Se regăseşte şi în micile momente ale vieţii de zi cu zi: un zâmbet, o vorbă bună, mici gesturi ce pot avea un impact mare, atât asupra celui care le primeşte, cât şi asupra propriilor noastre inimi. Ce beneficii are o persoană când este amabilă?

Actele de bunătate pot contracara stresul oxidativ şi inflamaţia, factori care contribuie la bolile de inimă şi la accident vascular cerebral. Bunătatea şi generozitatea au rădăcini adânci în instinctele umane şi ar putea fi cheia supravieţuirii în grup.

A fi amabil creşte serotonina şi dopamina, care sunt neurotransmiţători din creier care îţi oferă sentimente de satisfacţie şi bunăstare şi activează centrii plăcerii/recompensei ai creierului. De asemenea, poate elibera endorfine, care sunt calmante naturale ale organismului.

Dopamina, serotonina şi opioidele endogene sunt eliberate printr-un comportament amabil. Îmbunătăţeşte eliberarea de oxitocină în interacţiunile în care două sau mai multe persoane se angajează într-un comportament amabil. La rândul lor, se întăresc legăturile dintre cei care sunt buni unii cu alţii.

Cum arăţi bunătate?

Trebuie să iubim toţi oamenii, să fim buni ascultători şi să arătăm respect faţă de credinţele celorlalţi. Trebuie să evităm hărţuirea, insultele sau să spunem lucruri care provoacă durere altora.

Poate fi ceva la fel de simplu ca un zâmbet, un cuvânt bun sau un mic act de generozitate. A ţine uşa pentru cineva, a lăsa o maşină să iasă în faţa ta în trafic sau a oferi un compliment sincer poate schimba cursul zilei cuiva - mici gesturi care pot avea un impact profund. Puteţi fi amabili cu toată lumea, ascultând cu atenţie problemele altora.

"Un zâmbet cald este un limbaj universal prin care se exprimă Bunătatea" - William A Ward

Care este filozofia bunăvoinţei?

„Filosofia actelor aleatorii de bunătate este altruismul, o preocupare altruistă pentru ceilalţi”. Implică a îndemna oamenii să fie amabili unii cu alţii, în special cu cei pe care nu îi cunosc, fără un motiv anume. Scopul este de a-i determina pe ceilalţi să răspundă bunătăţii pentru a începe o reacţie în lanţ de fapte bune.

Ce ne învaţă bunătatea?

Bunătatea este esenţa măreţiei şi caracteristica fundamentală a celor mai nobile fiinţe. Bunătatea este un paşaport care deschide uşi şi modelează prietenii; înseamnă să alegi să faci ceva care îi ajută pe alţii (nevoile altora fiind prioritare) sau pe tine însuţi, motivat de sentimente autentice, de căldură. Înmoaie inima şi modelează relaţii care pot dura toată viaţa.

Bunătatea se naşte sau se dezvoltă?

Este bunătatea o trăsătură inerentă sau ceva ce învăţăm prin experienţă? Psihologii, sociologii şi alţi cercetători spun că există ambele aspecte. Nu numai că suntem predispuşi să fim amabili, dar ne putem creşte capacitatea de a fi amabili pe tot parcursul vieţii.

„Am învăţat că oamenii vor uita ceea ce ai spus, oamenii vor uita ce ai făcut, dar oamenii nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.” — Maya Angelou, SUA

Importanţa bunătăţii nu poate fi subestimată, ea joacă un rol crucial în supravieţuirea fiinţelor vii. Din momentul în care venim pe lume, depindem de bunătatea celorlalţi pentru a ne satisface nevoile de bază de hrană, adăpost şi afecţiune. Natura oferă numeroase exemple despre importanţa bunătăţii pentru supravieţuirea şi bunăstarea fiinţelor vii. Animalele demonstrează adesea altruism, lucrând împreună pentru a-şi asigura supravieţuirea colectivă.

Manifestările de bunătate demonstrează că pentru prosperitatea fiinţelor vii, compasiunea şi cooperarea sunt esenţiale. Răspândirea bunătăţii, fie prin acte simple sau complexe, face o mare diferenţă şi poate fi o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi, creând un efect de undă care în cele din urmă contribuie la o lume mai bună.

Ar trebui să recunoaştem importanţa bunăvoinţei şi să o facem o parte permanentă în viaţa de zi cu zi. Însă este important să ne amintim că a practica bunătatea necesită consecvenţă şi perseverenţă. Nu este suficient să o exersăm din când în când, ci ar trebui să fie o caracteristică a vieţii noastre zilnice şi a interacţiunilor cu ceilalţi. Dând prioritate bunătăţii şi depunând eforturi, putem crea o lume mai pozitivă şi mai plină de compasiune pentru noi înşine şi pentru cei din jurul nostru.

„Fă un act de bunătate aleatoriu, fără a aştepta o recompensă, ştiind că într-o zi cineva ar putea face acelaşi lucru pentru tine ”– Prinţesa Diana.