Zelenski afirmă că va lucra sub conducerea lui Trump în timp ce propune un plan de pace pentru Ucraina

Volodimir Zelenski a propus un posibil plan de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmând că este dispus să lucreze „constructiv” sub „conducerea puternică” a lui Donald Trump şi să semneze un acord care să ofere SUA acces la bogăţiile minerale ale ţării sale, scrie Guardian.

Într-o încercare de a se împăca cu Washingtonul după ce Trump a suspendat brusc livrările de ajutor militar, Zelenski a declarat marţi că este „gata să vină la masa negocierilor cât mai curând posibil”.

„Aş dori să reiterez angajamentul Ucrainei faţă de pace”, a scris el pe X.

Într-o răsturnare extraordinară de situaţie, marţi seara, ambele părţi păreau să fie aproape de semnarea unui acord critic privind mineralele pe care Casa Albă l-a indicat ca fiind un precursor al negocierilor de pace, a raportat Reuters, subliniind natura haotică a relaţiei dintre Kiev şi Washington sub Donald Trump.

Liderii europeni alarmaţi şi-au reafirmat marţi sprijinul pentru Kiev, în condiţiile în care s-a aflat că aliaţii NATO ai Ucrainei nu au fost informaţi în prealabil cu privire la suspendarea ajutorului american.

Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe a declarat că anunţul lui Trump „a fost făcut fără nicio informare sau consultare, nici cu aliaţii NATO, nici cu grupul Ramstein care este implicat în sprijinirea Ucrainei”.

Între timp, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat propuneri de creştere a cheltuielilor UE pentru apărare, care, potrivit acesteia, ar putea ridica până la 800 de miliarde EUR. „Acesta este un moment important pentru Europa, iar noi suntem pregătiţi să facem un pas înainte”, a declarat ea.

În comentariile sale, Zelenski a schiţat un plan pentru modul în care războiul ar putea înceta. „Primele etape” ar putea include eliberarea prizonierilor şi interzicerea rachetelor şi a dronelor cu rază lungă de acţiune utilizate pentru a ataca infrastructura energetică şi civilă. Acest „armistiţiu în aer” ar putea fi aplicat şi pe mare, a spus el, „dacă Rusia va face acelaşi lucru”.

Postarea lui Zelenski a venit la câteva ore după ce administraţia Trump a declarat că blochează toate livrările de muniţie, vehicule şi alte echipamente, inclusiv livrările convenite pe vremea când Joe Biden era preşedinte.

Zelenski a transmis că întâlnirea sa de vineri cu Trump şi vicepreşedintele SUA, JD Vance, „nu a decurs aşa cum trebuia”. El a spus: „Este regretabil că s-a întâmplat în acest fel. Este timpul să îndreptăm lucrurile. Ne-am dori ca pe viitor cooperarea şi comunicarea să fie constructive”.

Cu toate acestea, comentariile sale conciliante par să nu se ridice la nivelul scuzelor umilitoare cerute de Casa Albă. Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de respect, iar consilierii preşedintelui american au susţinut că Zelenski a provocat disputa insistând că orice acord de pace să fie însoţit de garanţii de securitate. De asemenea, Vance l-a acuzat în mod repetat pe preşedintele Ucrainei de ingratitudine.

Ca răspuns marţi, Zelenski i-a mulţumit lui Trump pentru că a dotat Kievul cu rachete Javelin în timpul primului său mandat prezidenţial. „Apreciem cu adevărat cât de mult a făcut America pentru a ajuta Ucraina să-şi menţină suveranitatea şi independenţa”, a spus el.

Marţi, Vance a negat că Trump ar fi dorit scuze publice din partea lui Zelenski, în ciuda relatărilor din mass-media care susţin contrariul, afirmând că „chestiunile publice” nu contează la fel de mult ca angajamentul Ucrainei faţă de o „soluţionare semnificativă”.

„Avem nevoie ca ucrainenii să vină în privat la noi şi să ne spună: „Iată de ce avem nevoie. Asta este ceea ce ne dorim. Acesta este modul în care vom participa la procesul de încheiere a acestui conflict„”, a declarat Vance reporterilor la Capitol Hill. „Acesta este cel mai important lucru, iar această lipsă de angajament privat este cea mai îngrijorătoare”.

Oficialii americani au declarat că Zelenski şi un consilier, Andriy Yermak, au dorit întâlnirea de la Casa Albă, în ciuda îngrijorărilor unor consilieri ai lui Trump, care au spus că există posibilitatea unei ciocniri. Dar există şi suspiciuni că Casa Albă căuta un pretext pentru a se distanţa de Ucraina.

Marţi seara, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, Trump este aşteptat să propună planuri pentru „restabilirea păcii în lume”. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că acesta „îşi va expune planurile de a pune capăt războiului din Ucraina”, precum şi planurile de a negocia eliberarea ostaticilor deţinuţi în Gaza, a relatat postul de televiziune.

Ucraina şi SUA ar fi trebuit să semneze un acord privind mineralele, care ar fi dus la investiţii din partea SUA în sectorul minier şi mineral subdezvoltat al Ucrainei. Trump a declarat că prezenţa lucrătorilor americani în Ucraina ar fi suficientă pentru a-l descuraja pe Putin de la viitoarele acte de agresiune, fără a fi nevoie de alte promisiuni de securitate.

Întrebat dacă el crede că mai există speranţă pentru acordul privind mineralele, Vance a răspuns: „Da, cu siguranţă”. El a adăugat: „Şi cred că preşedintele este încă angajat faţă de acordul privind minereurile. Cred că am auzit unele lucruri pozitive, dar nu încă, desigur, o semnătură din partea prietenilor noştri din Ucraina.”

Kievul este gata să semneze acordul „în orice moment şi în orice format convenabil”, a indicat Zelenski. „Vedem acest acord ca un pas spre o mai mare securitate şi garanţii solide de securitate şi sper cu adevărat că va funcţiona eficient”, a scris el.

Moscova a sărbătorit decizia lui Trump de a suspenda ajutorul militar ca fiind „cel mai bun pas posibil spre pace”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că SUA au fost „principalul furnizor al acestui război până acum”.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în cadrul unei reuniuni a cabinetului de la Varşovia că Europa se confrunta cu riscuri fără precedent, inclusiv „cele mai mari din ultimele decenii în ceea ce priveşte securitatea”.

Tusk a declarat că guvernul său va trebui să ia unele decizii „extraordinare”. „A fost anunţată decizia de a suspenda ajutorul SUA pentru Ucraina şi, probabil, de a începe ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Nu avem niciun motiv să credem că acestea sunt doar vorbe”, a spus el.

„Acest lucru pune Europa, Ucraina, Polonia într-o situaţie mai dificilă”, a spus Tusk, adăugând că Varşovia este hotărâtă să «intensifice activităţile în Europa pentru a ne spori capacităţile de apărare», menţinând în acelaşi timp cele mai bune relaţii posibile cu SUA.

Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că decizia SUA înseamnă că este vital ca Europa să ajute Ucraina să menţină linia frontului împotriva Rusiei, care, a spus el, este „prima linie de apărare pentru Europa şi Franţa”. A venit timpul ca Europa să renunţe la dependenţa sa de armele americane, a adăugat el. „Ne confruntăm cu o alegere care ne este impusă, între efort şi libertate, sau confort şi servitute”, le-a spus el deputaţilor.

Premierul francez, Francois Bayrou, a declarat că decizia SUA de a suspenda ajutorul pentru arme în timp de război a semnalat că Washingtonul „abandonează Ucraina şi îl lasă pe agresor să câştige” şi că este responsabilitatea Europei să le înlocuiască.

Bayrou a declarat în parlament că europenii „vor trebui să se gândească la modelul nostru, la priorităţile noastre şi să privească lumea diferit... Am văzut că este mai periculos decât am crezut, venind din partea celor pe care îi credeam aliaţi”.

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat: „Două lucruri sunt acum esenţiale pentru pace prin forţă: ajutor suplimentar - militar şi financiar - pentru Ucraina, care ne apără libertatea. Şi un salt cuantic pentru consolidarea apărării noastre în UE”.

Liderii UE sunt programaţi să se întâlnească joi pentru a discuta un plan în cinci părţi, în valoare de 800 de miliarde EUR, prezentat de Comisia Europeană pentru a consolida industria europeană de apărare, a creşte capacitatea militară şi a contribui la furnizarea de sprijin militar de urgenţă pentru Ucraina.