Zece dintre cele mai poluate locuri de pe Pământ

Crom, mercur, substanţe radioactive, derivate din petrol, sunt câteva dintre substanţele pe care Crucea Verde Internaţională le-a identificat în zonele considerate printre cele mai poluate din lume. Cel mai recent raport realizat împreună cu Institutul Blacksmith şi publicat de Il Sole24 acuză opt ţări de ruinarea sănătăţii populaţiei prin poluare.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, cel puţin o cincime din cazurile de cancer s-ar datora condiţiilor de mediu. Procentele din ţările în curs de dezvoltare sunt mult mai mari. Se estimează că cel puţin 200 de milioane de oameni au probleme de sănătate din cauza poluării mediului.

Stephan Robinson, care coordonează Crucea Verde Elveţiană, subliniază că eforturile depuse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu pot ajuta în mod semnificativ starea de sănătate a oamenilor. Iată 10 dintre aceste zone:

1. Beijing - China: Cel mai poluat aer. Cea mai poluată apă

Din cauza folosirii pe scară largă a cărbunelui, aerul din Beijing este poluat puternic cu particule a căror dimensiune este mai mică de 2,5 micrometri. Aceste particule se pot infiltra adânc în plămâni, afectând respiraţia şi oxigenarea organismului, declanşând epidemii de cancer. Nivelul maxim de poluare admis pentru PM 2,5 este de 25 µg/m3, dar uneori nivelul poluării aerului atinge de 40 de ori maximul admisibil.

Apa este şi ea o problemă imensă în China. Un articol din 2006 al Ambasadei Chinese din Marea Britanie vorbea despre faptul că 300 milioane de chinezi nu au acces la apă curată. 90% din apa freatică a oraşelor este poluată, iar la scara naţională, 70% din totalul apei din China este poluată. 40% din apele chineze sunt atât de poluate încât oamenii nu pot intra nici măcar în contact cu ea.

2. Matanza - Riachuelo, Argentina (compuşi organici volatili, în special toluen) - Bazinul fluviului Matanza-Riachuelo cu o lungime de 60 de kilometri include mai multe fabrici. Se estimează că sunt un număr de 15.000 de domenii industriale, în special industria chimică, care deversează substanţe în râu. Un studiu din 2008 raportează că albia râului conţine cantităţi de zinc, plumb, cupru, nichel şi crom care depăşesc cu mult limitele admise. Aproximativ 60% din populaţia locală trăieşte în zone considerate nocive pentru oameni. Printre cele mai frecvente boli se află: diareea, bolile repiratorii şi cancerul. În zonă activează mai multe programe de intervenţie, inclusiv cel al Băncii Mondiale, cu miliarde de dolari investiţi în sănătate şi pentru reducerea poluării.

3. Hazaribagh, Bangladesh (crom) - Există 270 de tăbăcării înregistrate în Bangladesh iar 90% dintre acestea sunt în Hazaribagh, într-o zonă cu o suprafaţă de 25 de hectare. În fiecare an, tăbăcăriile deversează 22.000 de metri cubi de deşeuri toxice, inclusiv crom hexavalent, care constitue una dintre principalele cauze ale cancerului. Casele din Hazaribagh sunt construite pe canale contaminate. Problemele de sănătate ale populaţiei reprezintă preocuparea majoră a autorităţilor locale. Problemele respiratorii şi toate tipurile de dermatită de sunt cauzate de expunerea la substanţe chimice. Zona are oficial 185 de mii de locuitori dar, conform unor surse credibile, acest număr este mult mai mare.

4. Agbogbloshie, Ghana (plumb, cadmiu, mercur) - Această zonă poluată, situată în Africa de Vest, ocupă locul doi ca mărime: o adevărată ghenă a materialelor electronice, cum ar fi frigidere, televizoare şi cuptoare cu microunde. Având în vedere caracterul eterogen al acestor deşeuri, reciclarea este foarte complexă. Ghana importă în fiecare an, 215.000 tone de aparate electronice, la mâna a doua, din ţările industrializate. Conform unor estimări, până în 2020, ţara va dubla importurile de "e-waste" (deşeuri electronice). Distrugerea acestor materiale provoacă dispersia în mediul înconjurător a substanţelor periculoase precum plumbul şi alte metale grele.

5. Râul Citarum, Indonezia (plumb, cadmiu, crom şi pesticide) - Bazinul fluviului Citarum din Bandung, zona de West Java (Indonezia) acoperă o suprafaţă de circa 13.000 de kilometri pătraţi. Apele râului acoperă 80% din necesarul de apă din Jakarta, irigând 5% din câmpurile de orez din Indonezia. În râul Citarum nivelul de plumb descoperit de oamenii de ştiinţă de la Institutul Blacksmith depăşeşte de o mie de ori standardul american. Chiar şi concentraţia de aluminiu, mangan şi fier este de 4 ori mai mare decât limita. Guvernul indonezian a început să ia atitudine: în acest moment duce tratative cu Banca Asiatică de Dezvoltare pentru un ajutor de un miliard şi jumătate de dolari, prima tranşă de 3,5 miliarde de euro fiind alocată pentru a curăţa fluviul Citarum.

6. Kalimantan, Indonezia (cadmiu , mercur) - Situat în Borneo, Kalimantan este format din cinci provincii, două dintre ele oferind principala sursă de venit a celor 43.000 de locuitori ai zonei. Artizanal Small-scale Gold Mining (ASGM) utilizează mercur pentru a extrage aurul care este topit în recipiente rudimentare. Organizaţia de Dezvoltare Industrială a Naţiunilor Unite (UNIDO) estimează că o mie de tone de mercur sunt eliberate în mediu în fiecare an, această cantitate reprezentând aproximativ o treime din emisiile totale de mercur produse de om pe întreaga planetă. Vaporii acestei substanţe eliberaţi în atmosferă pot ajunge pe distanţe mari. Mercurul se depune în case, pe mâncare şi contaminează fauna acvatică. Nivelurile constatate în anul 2008, în apele din zonă, sunt mai mult decât dublu valorii normale.

7. Delta fluviului Niger, Nigeria (petrol) - Este una dintre regiunile cele mai dens populate ale planetei, care acoperă peste 70.000 de kilometri pătraţi. Ea reprezintă o zonă puternic poluată cu petrol si hidrocarburi, deoarece aici se desfăşoară încă din 1950 cele mai intense operaţiuni de extracţie a petrolului. Între 1976 şi 2001 au fost aproximativ 7.000 de scurgeri de petrol, cea mai mare parte din această cantitate nefiind niciodată recuperată. Numai în 2012, au fost extrase din Delta Nigerului, aproximativ două milioane de barili (320.000 de metri cubi) . În acest proces, solul şi subsolul sunt puternic poluate, fiind afectată pânza de apă freatică şi agricultura. În fiecare an, în medie, 240.000 de barili de ţiţei sunt dispersaţi în mediul înconjurător. Un raport din 2011 relatează că solul şi subsolul sunt poluate la niveluri care depăşesc nivelurile standard cu două treimi. Conform studiului efectuat de către Nigerian Medical Journal, 60% din produsele alimentare locale ar putea fi contaminate.

8. Dzershinsk, Rusia (agenţi chimici, inclusiv sarin, plumb şi fenoli) - Zona a fost principalul loc de producţie a armelor chimice în perioada sovietică, astăzi fiind un centru important al industriei chimice. Între 1930 şi 1998 circa 300.000 de tone de deşeuri chimice au fost dispersate în Dzershinsk şi zonele înconjurătoare. În 2007, probele de apă au relevat prezenţa de dioxine şi fenol la niveluri de mii de ori mai mari decât limitele admise. Oraşul figurează în Guiness Book of World Records ca cel mai poluat din lume. În ultimii şapte ani, au fost făcute eforturi pentru a rezolva această problemă. Concret, în zonă au fost raportate numeroase cazuri de persoane afectate de tumori, speranţa de viaţă în Dzershinsk este de 47 de ani pentru femei şi 42 de ani pentru bărbaţi. Cea mai mare problemă o constitue prezenţa dioxidului de sulf din aer, care a provocat bronşită cronică la 35% din populaţia zonei.

9. Norilsk, Rusia (metale grele) - Norilsk este un oraş industrial întemeiat în 1935. În anul 2000, zona a devenit principalul loc din lume pentru eliminarea metalelor grele. Aproximativ 500 de tone de oxid de cupru şi nichel, împreună cu două milioane de tone de dioxid de sulf sunt eliberate în aer în fiecare an. Dar cei 130.000 de locuitori ai zonei sunt expuşi şi la alte substanţe toxice, de la metale grele la diferite tipuri de fenoli. A fost estimat că datorită poluării zonei, speranţa de viaţă pentru locuitori este cu zece ani mai mică decât media de vârstă a populaţiei ruse. Chiar şi copiii se îmbolnăvesc de 1,5 ori mai frecvent decât colegii lor din judeţele limitrofe.

10. Cernobîl, Ucraina (radiaţii) - Este cel mai cunoscut loc din lume în ceea ce priveşte poluarea cu substanţe radioactive. Accidentul nuclear din 25/26 aprilie 1986 a adus oraşul ucrainean pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, radiaţiile emise depăşindu-le de 100 de ori pe cele produse de bombele de la Hiroshima şi Nagasaki.

Chiar şi astăzi, o zonă întinsă din jurul centralei este nelocuită. Imediat după dezastru, radiaţiile de la Cernobîl s-au răspândit în Europa (aproximativ 40%) dar şi în regiuni din Asia, Africa de Nord şi America de Nord. În urma acestui eveniment 400 de milioane de persoane au fost contaminate cu radiaţii. Conform unui studiu, chiar la un nivel scăzut de radiaţii, expunerea pe termen lung provoacă o creştere semnificativă a riscului de leucemie. Au fost instituite multe programe de intervenţie pentru populaţia locală şi pentru cei mai afectaţi de radiaţiile de la centrala nucleară. Printre acestea sunt şi programele de micro-credit, care au scopul de a contribui la dezvoltarea economică a regiunii.

Scandalurile provocate de poluarea mediului au început să izbucnească în mod violent în ultimul timp. Asemenea evenimente au avut loc în Japonia la Fukushima, în China - unde au dispărut aproape complet cursurile de apă potabilă şi terenurile agricole au fost contaminate, aproape în totalitate cu metale grele (plumb, cadmiu), dar şi în Italia de nord unde au fost descoperite sute de bidoane pline cu substanţe radioactive.