"Winter is coming", versiunea de Bucureşti. Partea a II-a: O viziune pentru scăderea cu 30% a preţului gigacaloriei

Iarnă de iarnă, RADET, instituţie de care depinde încălzirea şi apa caldă a bucureştenilor, gâfâie pentru a ieşi la liman în timp ce funcţioneză, financiar vorbind, pe pierdere, acumulând noi şi noi datorii. Datorii care, evident, sunt plătite cu banii veniţi de la cetăţeni, căci subvenţiile date de primărie tot bani de la cetăţeni se cheamă că sunt.

Pornind de la premiza că, dacă nu se face ceva mai mult decât cârpeli la conductele vechi, RADET-ul va colapsa mai devreme sau mai târziu iar bucureştenii se vor uita iarna la caloriferele reci, echipa aflată la conducerea regiei a propus o nouă viziune asupra modului în care ar trebui facută termoficarea Capitalei.

Într-un amplu interviu acordat Epoch Times, preşedintele RADET a vorbit despre propunerile făcute de echipa sa. Partea I a interviului poate fi citită aici

Ce propune RADET

"Am propus şi depus un proiect de transformare a RADET în societate comercială, am venit cu o nouă viziune: zone unitare de încălzire, împărţim mamutul asta numit termoficarea Bucureştiului care are peste 3000 km de distribuţie şi 1000 km transport şi peste 1000 de puncte termice, l-am împărţit în 21 de zone. Şi am spus aşa: dacă fiecare dintre cele 21 de zone se manageriază şi creşte performanţa, atunci per ansamblu, Bucureştiul va creşte în performanţă.", a declarat Dumitraşcu.

În opinia preşedintelui RADET, prin punerea în operă a acestei viziuni care presupune amplasarea a 5 surse de generare energie termică în zona de răsărit a Capitalei, zonă deficitară, nu ar mai fi nevoie ca agentul termic să fie transportat pe distanţe mari, preţul transportului ar scădea, la fel şi pierderile pe reţea, iar Primăria Capitalei ar economisi peste 200 de milioane de lei subvenţie anual.

"Aducem energia termică de la zeci de kilometri, pe conducte, cu pierderi mari, cu consumuri energetice. Ei, aceste cinci centrale, care nu sunt colosal de mari - totalizează capacităţi instalate undeva la 15% din necesarul Bucureştiului - ar face să scadă costul de transport, implicit subvenţia, de la aproape 300 de milioane la 100 de milioane pe an. Aceşti 200 de milioane s-ar constitui an de an la nivelul Primăriei Capitalei într-un fond pentru investiţii de reabilitare a reţelei care împreună cu fondurile europene - cei 176 de milioane de euro destinaţi Bucureştiului şi care trebuie accesaţi cel târziu în aprilie anul viitor - ar contribui ca până în 2022 toată reţeaua Bucureştiului - reţeaua termică - să fie reabilitată.", a explicat Dumitraşcu.

Practic, construirea celor 5 centrale ar înseamnă reducerea pierderilor pe reţea undeva sub 10% de la 27% cât sunt în prezent, a subliniat Dumitraşcu.

"În ţările dezvoltate, cu sisteme dezvoltate, pierderea este undeva între 8 şi 12%. Noi aici vrem să ducem RADET-ul şi am propus planul, viziunea, etapizarea necesară pentru a atinge această performanţă. În acelaşi timp am spus şi cum pot fi accesaţi banii şi cum se pot genera fondurile primăriei pentru a contribui la upgradarea sistemului. Din păcate, în consiliul trecut probabil nu a mai fost timp pentru asemenea decizie. Aş vrea să cred că până la iarnă se va lua o decizie în acest sens.", a precizat şeful RADET.

În opinia lui Dumitraşcu, apariţia unor centrale noi nu înseamnă o lovitură dată ELCEN, căci ELCEN în momentul de faţă mai are doar 35% din capacităţile instalate în urmă cu 25 de ani şi, potrivit unei analize recente, trei sferturi din capacităţile de producţie ale ELCEN nu vor mai fi în viaţă în 2023. În acest context, municipalitatea ar trebui să nu tergiverseze prea mult luarea unei decizii şi implementarea de măsuri.

În ceea ce priveşte preţul gigacaloriei, acesta ar trebui să scadă la finalizarea întregului program de reabilitare a reţelelor termice şi amplasarea unor surse noi în paralel cu modernizarea surselor care vor rămâne la ELCEN cu cel puţin 30% faţă de momentul actual. Vorbim de un preţ final al energiei termice la consumator final, spune Dumitraşcu.

Şeful RADET a mai precizat că în fiecare lună regia înregistrează o cerere nouă pentru o sursă de cogenerare pe teritoriul Bucureştiului, iar apariţia unor centrale noi nu ar însemna sub nicio formă privatizarea unui serviciu social.

"Dacă înţelegem bine ce înseamnă domeniul public şi domeniul privat în cazul de faţă al municipalităţii... dacă facem distincţie mai departe între activităţile de monopol instituite de lege şi pe energie termică, monopolul, chiar în structură imperfectă a legii în momentul de faţă, este instituit doar pe transport şi distribuţie, nu pe producţie, nu pe furnizare, atunci nu vorbim de nicio privatizare. Până la urmă legea energiei termice, în structura ei actuală, dar în accepţiune europeană, spune că accesul la reţeaua de transport care este în cazul de faţă publică, reţea municipală, se face gradat, obligatoriu, neîngrădit către toţi cei are vor să înfiinţeze puncte de cogenerare. Ei, la Bucureşti nimeni nu a reuşit să obţină în ultimii 10 ani un accept de racordare la reţeaua publică de transport şi distribuţie a agentului termic şi este una dintre principalele cauze pentru care suntem aici.", susţine şeful RADET.

Întrebat dacă şi-a prezentat viziunea noilor edili ai Capitalei, Dumitraşcu a răspuns: "Reacţiile sunt bune şi sunt bune pentru că nu există contraargumente tehnice şi economice însă tot acest orizont de decizii majore, bazate pe viziune este estompat de disputa de bani. Noi nu putem pune în practică şi nu putem aborda corect ziua de poimâine pentru că nu ştim dacă mâine fluxul financiar precar Primărie, RADET, ELCEN, ROMGAZ se întrerupe undeva şi nu sucombăm din lipsă de oxigen. Suntem ca un pacient într-un salon de reanimare. Sper ca în curând să existe răgaz la nivel de CGMB şi primar, să abordăm tehnic şi economic această problemă şi să găsim cele mai optime soluţii.", a precizat seful RADET.

Primăria va avea pe masă o strategie a termoficării, pentru atragerea de bani europeni, în septembrie. 500 de kilometri de reţea refăcuţi în 5 ani?

Dumitraşcu a mai declarat că regia s-a angajat, de asemenea, să depună pe masa Primăriei, la finele lui septembrie a.c., un prim draft al strategiei termoficării, condiţie absolut necesară pentru a atrage bani europeni.

"Ne-am angajat să punem pe masa Primăriei, la finele lui septembrie a.c. un prim draft al strategiei cu speranţa că în următoarele două luni să avem, după dezbateri publice, o formă finală, până la finele anului strategia să fie aprobată, până în martie să avem elaborate proiectele de detalii tehnice pentru a depune proiecte de finanţare pe fonduri europene astfel încât din aprilie să intrăm în linie dreaptă.

Banii de care vorbim, 176 milioane euro trebuie cheltuiţi până în 2022 iar soluţia pusă de finanţator este să remodelăm cel puţin 500 km de reţea. Întrebarea pe care ne-o punem noi este 500 km în 5 ani, 100 km pe an… ne uităm cum se abordează autostrăzile, 10 – 15 km pe an , întrebarea mea către colegii din tehnic a fost cum capacităm lucrurile să ţinem ritmul, căci nu poţi lucra decât 8 luni din 12 şi am găsit câteva soluţii inedite pentru România, dar abordate în afară.", a precizat şeful RADET, adăugând că soluţiile pe care le-a generat echipa sa demonstrează o reducere de cost la sub jumătate decât cel previzionat a costurilor remodelării reţelei.

"Noul Consiliu General şi noul primar au 4 ani la dispoziţie în care pot amorsa, genera şi implementa noile proiecte şi peste 4 ani să demonstreze că lucrurile nu doar s-au mişcat din loc, ci sunt pe finalizare.", a adăguta Dumitraşcu, în opinia căruia ar fi timpul să se renunţe la obişnuinţa de a dărâma, la fiecare 4 ani, ce au cladit cei de dinainte.