Wen Tianxiang, cărturar loial şi patriot, general al dinastiei Song de Sud

Wen Tianxiang (1236-1283 d.Hr.) a servit ca general şi cărturar în perioada de sfârşit a dinastiei Song de Sud, fiind renumit pentru loialitatea şi patriotismul său.

Wen a fost inspirat de patriotism încă de când era copil la şcoală şi admira statuile unui erou loial şi ale faimoşilor învăţaţi din oraşul său natal. Cărturar mândru şi hotărât, el a trecut cu bine examenele locale, participând, apoi, la examenul imperial pentru serviciul public, în capitală. În lucrarea sa de la examen au fost expuse principiile elaborării unei guvernări sârguincioase, lucru care l-a impresionat pe şeful comisiei de examinare. Lui Wen i s-a acordat primul rang, de către împărat.

Cu toate acestea, cariera lui Wen nu a fost prea netedă. La acel moment, imperiul Song de Sud era ameninţat de extinderea agresivă a mongolilor ambiţioşi. Patriotismul său şi simţul dreptăţii nu prea erau pe placul unor persoane, printre care chiar împăratul, fapt ce i-a adus câteva retrogradări. În ciuda tratamentului incorect, Wen a rămas loial împăratului şi ţării.

Auzind că forturile din apropierea capitalei imperiului Song au fost atacate de către armata mongolă a statului Yuan, Wen a vândut casa părintească şi bunurile de valoare pentru a putea plăti revenirea sa în armata Song. Şi-a condus trupele în capitală pentru a-l proteja pe împărat, fiind numit, mai târziu, în funcţia de prim-ministru, după ce mai mulţi alţi oficiali de la curte au fugit.

Deşi Wen a câştigat câteva lupte împotriva mongolilor, el nu a putut opri căderea dinastiei Song de Sud, aflată sub atacurile imensei armate mongole. În 1277 d.Hr., soţia şi fiicele lui Wen au fost capturate de către armata statului Yuan, iar un an mai târziu, când armata lui a fost înfrântă, a fost capturat şi el. Generalul armatei mongole l-a ameninţat cu tortura în cazul în care nu se predă, însă Wen i-a arătat că nu-i este frică de moarte. Generalul i-a apreciat determinarea de neînduplecat, ordonând trupelor să-l ducă înapoi spre capitala mongolilor. Wen a petrecut patru ani în închisoare, perioadă în care a primit o scrisoare de la fiica sa, prin care a aflat că soţia şi cele două fiice au devenit sclave la palatul statului Yuan. El ştia că numai dacă se va preda statului Yuan, familia sa putea fi eliberată şi reunită. Wen a suferit enorm, însă a ales să fie loial dinastiei Song căzută.

Kublai Khan, împăratul statului Yuan, a auzit despre talentele lui Wen, şi a vrut să-l ia în serviciul său. El a trimis un cancelar, care s-a predat dinastiei Song de Sud, în speranţa că-l va convinge pe Wen să se predea. Wen l-a ignorat. Vizita celui care s-a predat fostului împărat al dinastiei Song, nu a fost de niciun folos.

Atunci, Kublai Khan l-a chemat pe Wen la Curte, dar l-a tratat cu mare respect, încercând să-l convingă să se predea. Împăratul i-a promis un post foarte înalt dacă îşi va schimba părerea. Wen a afirmat că un oficial al dinastiei Song rămâne mereu loial dinastiei Song. El a mai adăugat că mai bine ar muri pentru dinastia Song, decât să servească mongolilor.

În 1283, Wen a murit la vârstă de 47 de ani, fiind executat. Se spune că Kublai Khan, împăratul dinastiei Yuan, a regretat moartea lui, spunând: "Un om atât de loial şi corect! Şi ce păcat că nu l-am putut avea pentru dinastia mea."

Simţul dreptăţii, loialitatea şi patriotismul lui Wen, umbresc adesea realizările sale poetice, iar moartea sa eroică a inspirat generaţiile viitoare.

Wen a demonstrat celebrul citat, cu propria viaţă: “Toţi oamenii sunt muritori, dar poate loialitatea inimii mele va ilumina analele istoriei”.