Votul prin corespondenţă, pe repede înainte în Comisia de Cod Electoral

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) urmează să prezinte, marţi, o primă formă a legii votului prin corespondenţă Comisiei de cod electoral, urmând ca săptămâna viitoare proiectul să fie dezbătut de Senat, a anunţat preşedintele comisiei, Gabriel Vlase (PSD).
Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral
Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral (Epoch Times România)

Într-un consens aproape perfect, reprezentanţii PSD şi PNL au agreat că legea se va aplica începând cu alegerile parlamentare din 2016 şi va fi completată pentru alegerile prezidenţiale din 2019.

”Autoritatea competentă are termen 48 de ore pentru elaborarea legii privind alegerile parlamentare şi veniţi şi cu completări la prezidenţiale. Le discutăm în comisie. V-aş propune dacă putem până mâine, la ora 16.00, să facem încă o scurtă şedinţă a comisiei. În condiţiile în care aţi putea veni cu trunchiul de lege, mâine, la ora 16.00, începem să ne uităm pe subiectul în sine în aşa fel încât poimâine să discutăm eventualele chestiuni pe care nu le-am înţeles bine", le-a cerut Gabriel Vlase reprezentanţilor AEP.

Totodată, deputatul PSD a mai spus că partidul din care face parte propune înregistrarea alegătorilor cu 6 luni înainte de fiecare scrutin electoral şi că cei care votează astfel să nu mai poată vota şi în varianta clasică, principii acceptate şi de PNL şi UDMR.

Liberalul Mihai Voicu a susţinut în schimb că legea votului prin corespondenţă ar trebui să se aplice nu doar la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, ci şi la europarlamentare. În opinia sa, aplicarea legii la un referendum naţional ar fi dificilă din cauza termenului de înregistrare a alegătorilor din diaspora.

Voicu a reamintit că votul prin corespondenţă este ”o modalitate de vot alternativă pentru cei care au acces mai dificil la vot, precum românii din străinătate” şi a pledat pentru înregistrarea înainte de fiecare scrutin în parte. Parlamentarul PNL s-a declarat de acord cu principiul ca odată trimis plicul cu buletinul de vot, alegătorul să nu se poată răzgândi.

La rândul său, reprezentantul UDMR, Marton Arpad, a susţinut că votul prin corespondenţă nu poate fi aplicat la parlamentare şi europarlamentare, ci doar la alegerile prezidenţiale, unde există o circumscripţie naţională unică.
”În conformitate cu prevederile legilor, doar pentru prezidenţiale poate fi luat în considerare votul prin corespondenţă. Pentru locale, circumscripţia electorală necesită domiciliul stabil sau reşedinţa”, a explicat el. În opinia sa, în cazul europarlamentarelor trebuie să fie evitat ca o persoană să voteze şi în România şi-n străinătate.

În privinţa folosirii votului prin corespondenţă la referendumurile naţionale, Arpad consideră că nu este corect ”ca peste 1 milion de cetăţeni români din diaspora să se pronunţe de exemplu pe modalitatea de funcţionare a învăţământului sau sănătăţii din România, atât timp cât ei nu plătesc niciun leu pentru acel buget de stat”.

”Pentru parlamentare avem problema circumscripţiilor electorale. Există o circumscripţie pentru diaspora, deci nu avem o circumscripţie unică precum la prezidenţale. S-ar putea să existe nişte disproporţii destul de mari”, a concluzionat Marton Arpad.