Von der Leyen se alege cu o plângere penală pentru contractele încheiate cu Pfizer în plină pandemie. Cine e în spatele demersului

Un lobbist a depus o plângere împotriva preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o instanţă belgiană, într-un caz care ar putea duce la ridicarea imunităţii acesteia şi la examinarea mesajelor text schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla.

Von der Leyen şi Bourla au fost suspectaţi că ar fi negociat direct, prin intermediul unor mesaje text, o prelungire a contractului de 1,8 miliarde de euro pentru doze suplimentare de vaccinuri anti-Covid pentru ţările UE.

Până acum, Comisia a făcut doar obiectul unor plângeri administrative din această cauză, relatează Euractiv.

Frederic Baldan, un lobbist belgian acreditat pe lângă instituţiile europene, a decis să o urmărească pe Von der Leyen la nivel personal, deoarece consideră că presupusele infracţiuni au subminat finanţele publice din ţara sa şi încrederea publică, definită în plângere ca fiind "încrederea colectivă în stat ca putere instituţională care lucrează pentru binele comun".

Baldan şi-a depus plângerea la tribunalul de primă instanţă din Liege la 5 aprilie.

Judecătorul trebuie să investigheze şi nu poate spune că plângerea este inadmisibilă, a explicat Diane Protat, avocat în cadrul Baroului din Paris, într-un interviu alături de Baldan pentru France Soir pe 14 aprilie - ceea ce înseamnă că judecătorul ar putea fi nevoit să ceară ridicarea imunităţii lui Von der Leyen pentru a efectua ancheta.

"SMSgate ia o turnură penală. Preşedinta Comisiei Europene este acuzată de 'uzurpare de funcţii şi de titlu', 'distrugere de documente publice' şi 'preluare ilegală de interese şi corupţie'. De urmărit, ca şi ancheta în curs de desfăşurare a Parchetului European", a declarat pe Twitter eurodeputata Michele Rivasi (Verzi/ALE).

Uzurparea funcţiilor şi titlurilor

Potrivit lobbistului, Von der Leyen a acţionat în afara tratatelor UE şi dincolo de mandatul său în numele statelor membre, inclusiv al Belgiei.

În ceea ce priveşte problemele de sănătate, tratatele UE conferă Uniunii o competenţă de sprijin, ceea ce înseamnă că nu este o competenţă exclusivă sau împărţită cu statele.

Potrivit lui Baldan, statele membre au mandatat Comisia, nu pe Von der Leyen însăşi, să încheie un contract-cadru pentru achiziţionarea de vaccinuri în numele lor.

Cu toate acestea, potrivit Comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, Von der Leyen nu a participat la negocierea contractelor pentru vaccinurile anti-Covid.

Distrugere de documente publice, corupţie

În ceea ce priveşte mesajele text controversate, care au fost deja solicitate în zadar de Ombudsmanul European şi de Curtea de Conturi Europeană, Baldan susţine că, dacă Von der Leyen le-a şters, acest lucru ar echivala cu distrugerea unor documente administrative.

Dacă pur şi simplu nu doreşte să le divulge, Baldan spune că Von der Leyen ar acţiona ca un public care încalcă în mod arbitrar drepturile consacrate în Constituţie - o infracţiune penală în conformitate cu codul penal belgian.

Iar dacă şefa Comisiei Europene refuză să dezvăluie mesajele pentru că sunt private, atunci acestea ar putea indica o relaţie intimă între Von der Leyen şi Bourla, ceea ce ar echivala cu un grav conflict de interese în negocierile contractuale, a adăugat el.

În plângerea sa, Baldan subliniază, de asemenea, privilegiul special de care a beneficiat Pfizer în calitate de furnizor de vaccinuri pentru UE. Din cele 40,4 milioane de vaccinuri COVID-19 pe care Belgia le-a primit de la toţi producătorii în 2022, 27,9 milioane au fost de la Pfizer, se arată în datele Institutului de Sănătate Publică Sciensano.

Totodată, Baldan a declarat pentru Euractiv că îi va cere judecătorului de instrucţie responsabil de caz să consulte mesajele text, lucru pe care acesta îl poate face în mod legal în cadrul unei anchete.

Lobbistul - care cere 50.000 de euro pentru daunele morale suferite - a decis să acţioneze după ce a participat la o conferinţă organizată anul trecut la Parlamentul European de la Strasbourg de către eurodeputatele Virginie Joron şi Christine Anderson de la partidul Identitate şi Democraţie (ID), care au abordat în special efectele secundare ale vaccinului.

Baldan a considerat că există o problemă cu democraţia europeană şi cu modul în care Comisia a abordat situaţia.