Voiculescu află astăzi dacă va face închisoare.

Procesul referitor la privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) în care Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, sunt acuzaţi de corupţie a ajuns în punctul final. După mai bine de cinci ani de la începutul procesului, Tribunalul Bucureşti va pronunţa joi sentinţa în acest dosar. În cazul în care va fi găsit vinovat, Dan Voiculescu riscă până la 12 ani de închisoare.

Dezbaterile din acest dosarul s-au încheiat la 29 august, iar Tribunalul Bucureşti anunţa că sentinţa va fi pronunţată în 12 septembrie. La ultimul termen, s-a decis însă amânarea cu două săptămâni, sentinţa urmând să fie dată în 26 septembrie, respectiv astăzi.

Dosarul lui Voiculescu

Dan Voiculescu a fost acuzat în 2008 că a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real. În doar câteva luni procurorii au întocmit rechizitoriul şi l-au chemat în faţa instanţei pe liderul Partidului Conservator.

Dosarul a văzut doar trei termene la Tribunalul Bucureşti, după care a fost mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unde a debutat cu şapte amânări.

Conform procurorilor, Dan Voiculescu s-ar fi folosit de poziţia sa politică pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al ICA la un preţ mult mai mic decât cel real.

„În perioada 1991-2003, inculpaţii au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către Grivco SA (firma lui Dan Voiculescu), a pachetului de acţiuni deţinut de Administraţia Domeniului Statului la ICA, la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală, în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare”, au declarat în rechizitoriu procurorii.

Împreună cu Dan Voiculescu, în acest dosar au mai fost cercetate alte 27 de persoane, dintre care 13 persoane au fost trimise în judecată de procurori.

Anchetatorii susţin că în iulie 2003, Corneliu Popa, care ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului, ar fi aprobat în mod ilegal declanşarea privatizării ICA, stabilind o valoare de piaţă a acţiunilor de 94,5 ori mai mică decât valoarea reală a acestora. În cadrul licitaţiei aranjate a participat doar firma lui Dan Voiculescu.

„Prin subevaluarea cu intenţie a terenurilor, construcţiilor şi a titlurilor de participare şi prin falsificarea documentaţiei, acest pachet de acţiuni a fost achiziţionat cu suma de 104.730 de euro, în vreme ce valoarea reală era de 7.900.929 de euro”, au arătat procurorii.

Ce s-a discutat la ultimul termen

La ultimul termen de judecată, procurorul anticorupţie a declarat că în opinia lui probele prezentate în acest dosar dovedesc clar acuzaţiile aduse inculpaţilor. Acesta a solicitat instanţei condamnarea lui Dan Voiculescu la o pedeapsă cu executare pentru spălare de bani, confiscarea sumelor de bani ce sunt prevăzute în rechizitoriu în cazul acestuia, precum şi restrângerea unor drepturi civile.

De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei să se constate că a intervenit prescripţia specială în ceea ce priveşte fapta de traficarea influenţei a lui Dan Voiculescu.

Dan Voiculescu a declarat, în ultimul cuvânt, că există două nereguli în ceea ce priveşte acest dosar, respectiv că, pe parcursul urmăririi penale, nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane din dosar ar fi fost chestionate în legătură cu persoana sa de către investigatori. A doua neregulă ar fi aceea că nu există nicio probă şi niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzaţiile, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzaţiile.

În opinia lui Voiculescu şi la termenul din 28 mai procurorii susţin faptul că el ar fi influenţat ”telepatic” conducerea ICA, adăugând că în rechizitoriu apar "poveşti" fără legătură cu el. "Un lucru" din rechizitoriu reprezintă, pentru el, "un semn de întrebare", respectiv că "singura cale" prin care ar fi putut "influenţa membri de partid, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) şi pe cei din ICA era prin telepatie".

Dan Voiculescu şi fuga de Instanţa Supremă

Preşedintele Partidului Conservator a vrut să stea cât mai departe posibil de completul de judecată ICCJ, format din judecătorii Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Camelia Rotaru, instanţa care l-a condamnat la închisoare şi pe fostul premier Adrian Năstase.

Dan Voiculescu şi-a dat de două ori demisia din Parlament, pentru că de fiecare dată când era ales parlamentar şi la fiecare demisie din funcţie, dosarul era mutat de la o instanţa supremă la o instanţă inferioară, motivul fiind că doar ICCJ are competenţa de a judeca membrii Parlamentului.

Prima demisie a lui Dan Voiculescu din Parlament a fost în iunie 2012, iar ICCJ a fost obligată să trimită dosarul la Tribunal. Voiculescu şi-a motivat demisia prin faptul că nu i s-a votat o iniţiativă legislativă. De remarcat este totuşi sincronizarea aceste decizii - chiar înainte de pronunţarea sentinţei la ICCJ în dosarul I.C.A., astfel că motivul invocat de Voiculescu nu a fost tocmai credibil.

La următoarele alegeri, Voiculescu a obţinut un nou mandat de senator iar dosarul său a ajuns din nou la Curtea Supremă, dar la scurt timp acesta a demisionat, în consecinţă dosarul ajungând din nou la Tribunal, unde se judecă şi acum.

Motivul demisiei lui Voiculescu: "Pentru că există un dosar în justiţie în care am fost implicat, am luat decizia ca de azi să renunţ la imunitatea parlamentară, astfel încât justiţia să îşi facă treaba. Demisionez din Senat".

Ce nu a precizat Dan Voiculescu este ca un parlamentar nu beneficiază de imunitate pentru judecare în dosare penale şi nici de imunitate împotriva unei eventuale condamnări la închisoare. Doar miniştrii beneficiază de imunitate.