Visul despre o Rusie liberă, tot mai înceţoşat

Opoziţia rusă se află deocamdată în stare embrionară şi nu are lideri incontestabili, care să-l poată umbri pe 'ţarul Putin'. Totuşi, săptămâna aceasta zeci de mii de protestatari au ieşit la 'Marşul milioanelor', în pofida percheziţiilor din apartamente şi a anchetării liderilor opoziţiei. Mass-media din Occident îşi exprimă speranţa că 'societatea civilă curajoasă' din Rusia va pune capăt 'practicii ulterioare a intrigilor de corupţie'.

Marşul de protest din 12 iunie a demonstrat că, în pofida măsurilor dure, Vladimir Putin nu a reuşit să-i determine pe ruşi să nu mai demonstreze împotriva sa. Zecile de mii de participanţi au scandat 'Rusia va fi liberă', relatează cotidianul spaniol El Pais.

Dacă înainte de fi reales Vladimir Putin tolera unele proteste împotriva sa, acum el a decis să le pună capăt odată pentru totdeauna: pretextul pentru legea draconică semnată joi a fost contracararea violenţelor stradale, însă interpretarea aleatorie şi părtinitoare a legilor, specifică Rusiei, o va transforma în mod sigur într-o nouă pârghie de represalii în mâinile Kremlinului, subliniază publicaţia spaniolă.

Opoziţia rusă se află deocamdată într-o stare embrionară şi nu are lideri incontestabili, ce l-ar putea pune în umbră pe omul care de-a lungul ultimilor 12 ani a dispus de Rusia după bunul său plac, notează El Pais. Însă, principala problemă a lui Putin, acest 'fervent adept al stabilităţii cu orice preţ', constă în faptul că în Rusia a apărut o societate civilă curajoasă, care cere libertăţi şi care face imposibile alte intrigi de corupţie, practicate în ţară. Autoritarul Putin ştie că fără concesii semnificative în direcţia democratizării el nu va rezista prea mult la putere, este de părere El Pais.

'Marşul milioanelor' din 12 iunie, în jurul căruia s-a creat o situaţie tensionată din cauza percheziţiilor efectuate în casele liderilor opoziţiei şi a atacurilor planificate asupra site-urilor care relatau despre acest lucru, a fost menit să dezvăluie dacă liderii opoziţiei sunt capabili să atragă atenţia societăţii, cum a fost în decembrie, notează cotidianul francez La Croix.

De atunci, organizarea de mitinguri de protest a devenit în Rusia mai dificilă. 12 iunie este Ziua Naţională a Rusiei şi mulţi moscoviţi au plecat din oraş. În afară de aceasta, Putin a încercat să slăbească protestul prin metode de intimidare. În apartamentele principalilor lideri ai opziţiei - Alexei Navalnîi, Serghei Udalţov, Ksenia Sobciak - au fost desfăşurate percheziţii. Chiar în ziua marşului aceştia au fost chemaţi la anchetă în legătură cu evenimentele din timpul mitingului din 6 mai.

Intensitatea protestelor care au demarat în Rusia după alegerile prezidenţiale din 4 martie s-ar putea reduce, estimează La Croix. În opinia Tatianei Kastoueva-Jean, cercetător în cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), 'nemulţumiri reale din rândurile clasei de mijloc a populaţiei urbane, care plăteşte în prezent cea mai mare parte a impozitelor percepute de stat fără a beneficia de programe sociale, există, însă actuala situaţie echivalează cu revenirea 'opoziţiei pasive de bucătărie''.

Principalii lideri ai opoziţiei ruse nu au luat parte la 'Marşul milioanelor': tocmai în acele ore ei erau interogaţi de Comitetul de Anchetă de pe lângă Procuratura Rusiei (SPK), subliniază publicaţia italiană La Stampa. SKP, un fel de 'super-procuratură rusă', i-a chemat la anchetă chiar de Ziua Rusiei, zi nelucrătoare, de sărbătoare. 'De la bloggerul Navalnîi până la 'subreta' Ksenia Sobciak, aceştia au trebuit să răspundă pentru încălcările ordinii publice care s-au înregistrat în timpul manifestaţiei din 6 mai, în ajunul întronării ţarului Putin', se spune în articol.

Cu două decenii în urmă, la 12 iunie 1990 în Rusia a luat naştere visul despre democraţie, notează The Christian Science Monitor. La acea dată, Boris Elţin, care a proclamat independenţa Rusiei (faţă de URSS), a fost ales preşedinte. Astăzi, zeci de mii de ruşi au ieşit în stradă, în speranţa de a renaşte acest vis. La rândul său, Putin spera că victoria sa în urma unor alegeri prezidenţiale incorecte va pune capăt demonstraţiilor democratice. În loc de aceasta, el este nevoit să suprime ameninţările crescânde la adresa preşedinţiei sale, riscând în acest fel să-i îndepărteze pe investitorii străini, necesari pentru relansarea economiei ruse aflate în declin.

Revenind în funcţia de preşedinte, Putin a fost pus în faţa alegerii: să suprime protestele sau să înceapă reformele. Evenimentele din ultimele zile atestă că Putin a ales prima variantă, comentează manifestaţia din 12 iunie publicaţia britanică The Independent.

Putin aminteşte de un om a cărui răbdare este pe sfârşite. Însă, el ar trebui să se gândească de două ori înainte să acţioneze. Astăzi nu mai este 1937 şi, datorită telefoanelor mobile, blogurilor şi reţelelor de socializare, 'duhul nu mai poate fi închis din nou în lampă'. Este în interesul Rusiei şi al lui Putin personal ca nici măcar să nu se încerce acest lucru, recomandă The Independent.