Veşti negre pentru corupţi. Comisia de la Veneţia clarifică problema "pragului înalt" pentru abuz în serviciu
Aşa cum era de aşteptat, "pragul înalt" din raportul Comisiei de la Veneţia, de care s-au prevalat politicienii noştri pentru a justifica "necesitatea" impunerii unei limite sub care se poate fura fără să fii acuzat de abuz în serviciu, nu este în niciun caz unul financiar. Confirmarea a venit oficial.
Tudorel Toader (Mihuţ Savu / Epoch Times)
Publicaţia „Adevărul” a obţinut poziţia oficială a Comisiei de la Veneţia asupra uneia dintre cele mai disputate chestiuni politico-juridice din ultimul an: pragul pentru abuzul în serviciu, prag sub care fapta ar urma să fie dezincriminată penal.
Două decizii ale Curţii Constituţionale şi celebra OUG 13, care a scos în stradă sute de mii de români, s-au bazat pe o înţelegere eronată a unui raport al Comisiei de la Veneţia, organismul juridic al Consiliului Europei, iar eroarea de interpretare s-a transformat acum într-o obligaţie impusă Parlamentului de a reglementa un prag financiar pentru prejudiciile produse prin infracţiunea de abuz în serviciu, arată sursa citată.
Mai exact, raportul conţinea două sintagme care i-au făcut pe politicienii noştri şi pe CCR să afirme că se impune un prag financiar sub care abuzul în serviciu să nu fie considerat ca atare, respectiv: „Prevederi penale naţionale prea largi şi prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice” şi „Prevederile naţionale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt”.
Şi, cum problema a încins spiritele, la solicitarea ziarului „Adevărul”, Comisia de la Veneţia a clarificat sfera de aplicare a raportului şi sensul concluziilor pe care le-a avut în vedere la întocmirea acestuia. Şi, aşa cum era de aşteptat, "pragul înalt" la care se referea Comisia de la Veneţia în raportul invocat adesea de politicienii noştri care au încercat să justifice OUG 13 nu este unul financiar.
Redăm răspunsul remis de Comisia de la Veneţia lui Liviu Avram:
Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor.
Acesta prevede: '... Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102). Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”, se arată în răspuns.
Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.
Articolul integral poate fi citit aici
