Verdictul în cazul "Pfizergate": Comisia Europeană a greşit atunci când a blocat accesul la mesajele secrete ale Ursulei von der Leyen

Comisia Europeană a greşit atunci când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid-19, a decis un tribunal al UE, potrivit POLITICO.

Jurnaliştii au solicitat accesul la mesajele secrete schimbate între preşedinta Comisiei Europene şi şeful companiei farmaceutice înainte de încheierea unui acord de mai multe miliarde de euro între Pfizer şi UE pentru furnizarea de vaccinuri.

Hotărârea va avea probabil repercusiuni enorme asupra transparenţei şi responsabilităţii în UE şi reprezintă o lovitură puternică pentru reputaţia Ursulei von der Leyen.

Decizia este „o lovitură decisivă pentru transparenţă”, a declarat europarlamentara olandeză Raquel Garcia Hermida-van der Walle, care negociază modificarea unei legi privind accesul la documente în numele grupului liberal Renew Europe.

„Oamenii vor şi au dreptul să ştie cum se iau deciziile, este esenţial într-o democraţie. Chiar dacă acest lucru s-a făcut printr-un mesaj text”, a adăugat Hermida-van der Walle.

Comisia „nu a reuşit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziţiei de vaccinuri împotriva Covid-19 nu conţineau informaţii importante … a căror păstrare trebuie asigurată”, a menţionat într-o declaraţie Tribunalul General al UE.

Esenţa problemei este dacă mesajele text ar trebui clasificate ca documente şi, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate în numele transparenţei. În timp ce activiştii şi mulţi observatori externi susţin că acestea ar trebui tratate la fel ca orice alt mijloc de comunicare oficială atunci când sunt legate de elaborarea politicilor, Comisia a afirmat că nu ar trebui să fie tratate astfel.

„Transparenţa a fost întotdeauna de o importanţă capitală pentru Comisie şi pentru preşedinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cu stricteţe cadrul juridic solid existent pentru a ne îndeplini obligaţiile”, precizează Comisia într-o declaraţie după pronunţarea hotărârii, adăugând că „va decide cu privire la următoarele măsuri”.

Explicaţii credibile

Existenţa mesajelor – pe care Comisia nu le-a confirmat iniţial – a fost dezvăluită într-un interviu acordat de von der Leyen publicaţiei New York Times în 2021.

Însă Executivul UE a declarat instanţei din Luxemburg, în cadrul unei audieri preliminare de anul trecut, că nu era suficient de important conţinutul acestora pentru a fi clasificate ca documente – prin urmare, nu au fost înregistrate şi nu au fost puse la dispoziţia jurnaliştilor.

În declaraţia sa, instanţa a adăugat: „Comisia nu poate limita afirmaţia sa la faptul că nu deţine documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicaţii credibile care să permită publicului şi Curţii să înţeleagă de ce aceste documente nu pot fi găsite”.

O mare jenă

Cazul a fost dificil din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, deoarece ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare din blocul comunitar, dar şi prezidează instituţia însărcinată cu aplicarea legislaţiei UE, care include principii de transparenţă şi responsabilitate. Hotărârea Curţii împotriva sa oferă muniţie politică unei game largi de critici.

Este, de asemenea, o mare jenă, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când ea s-a angajat public să apere standardele de transparenţă, eficienţă şi probitate în al doilea mandat al său.

Cazul a fost iniţiat de The New York Times şi fostul său şef al biroului din Bruxelles, care a introdus o acţiune împotriva deciziei Comisiei de a nu publica mesajele text în 2022.

Existenţa mesajelor a fost dezvăluită într-un interviu acordat New York Times în aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile de mesaje ca favorizând „o încredere profundă” şi facilitând negocierea unui acord substanţial privind vaccinurile. Acest acord, finalizat în mai 2021, prevedea angajamentul UE de a achiziţiona până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech împotriva Covid-19, cel mai mare acord semnat până în prezent de Bruxelles.