Venezuela, Serbia, Olanda, Canada - excursie în bizara lume a maşinilor de vot folosite în alegerile americane

În spatele unui număr semnificativ din totalul maşinilor de vot utilizate în Statele Unite se află o reţea complexă de legături externe bizare, o structură ascunsă a participaţiilor, temeri legate de transparenţa software-ului în sine, precum şi o conexiune ciudată între trei companii producătoare de sisteme de vot: Smartmatic, Sequoia Voting Systems şi Dominion Voting Systems.

Informaţiile prezente în plângerile depuse de administraţia Trump şi de terţi, informaţii publice şi interviuri cu martori ajută toate la dezlegarea acestei reţele.

The Epoch Times a vorbit cu o sursă din comunitatea de informaţii care are cunoştinţe despre Venezuela şi activităţile sale criminale, un fost oficial al CIA, expert în politică şi antiterorismul din America Latină, precum şi un fost director al Consiliului Electoral Naţional din Venezuela, care a fost demis pentru că a expus fraude electorale.

Două dintre surse au solicitat să se păstreze anonimatul, astfel încât să poată vorbi liber.

În centrul întregului scandal al alegerilor americane se află maşinile - scannerele - folosite pentru numărarea voturilor produse de compania Dominion, care sunt utilizate în prezent în 28 de state americane şi Puerto Rico, potrivit site-ului oficial al firmei. Peste 40% dintre alegătorii americani au votat prin sistemele Dominion la alegerile generale, inclusiv 65 din cele 83 de judeţe din Michigan, toate cele 159 de judeţe din Georgia şi 2,2 milioane de alegători în Maricopa, cel mai mare judeţ din Arizona.

Compania Smartmatic, pe de altă parte, s-a concentrat în ultimii ani pe proiectul de management şi consultanţă electorală, părăsind sectorul de furnizori de software sau maşini de numărare a voturilor.

Originile Smartmatic

Smartmatic a fost fondată de trei ingineri venezueleni în 1997 - Antonio Mucica, Alfredo José şi Roger Piñate. Activa în domeniul sistemelor de vot electronic, al managementului identităţii şi al sistemelor de înregistrare civilă şi produse de autentificare.

Deşi era o companie puţin cunoscută la acea vreme, Smartmatic a fost aleasă de regimul venezuelean pentru un referendum în 2004 pe care l-a câştigat liderul marxist Hugo Chavez, apropiat de Fidel Castro şi de Rusia. La acea vreme, au existat numeroase acuzaţii de fraudă la referendumul respectiv, făcute de organizaţii media şi observatori.

Smartmatic SUA a fost înfiinţată oficial în Delaware în aprilie 2000 şi are sediul în Boca Raton, Florida. În aprilie 2003, compania a dezvăluit un prototip de maşină pentru automatizarea numărării voturilor la alegeri. A fost dezvoltată intern şi a inclus integrarea hardware-ului şi software-ului de la proiectare până la implementare. Compania şi-a mutat sediul principal la Amsterdam în 2004 şi apoi la Londra în 2012.

Smartmatic a avut 30 de investitori anonimi şi parteneri din umbră, care sunt în principal venezueleni influenţi, inclusiv ministrul Apărării, José Vicente Rangel, şi mentorul liderului marxist Hugo Chavez - Luis Miquelina - precum şi alţii, potrivit unei telegrame diplomatice a Departamentului de Stat din 20 iulie 2006, care a fost scursă de WikiLeaks.

Rezultate „manipulate”

În Venezuela, Ana Mercedes Diaz a fost numită director general adjunct al Consiliului Electoral Naţional al ţării în 1991. Apoi, în 2003 - chiar înainte de referendum - a fost numită director general în consiliu. (Consiliul electoral este una dintre cele cinci ramuri ale guvernului venezuelean responsabilă de supravegherea alegerilor şi referendumurilor sale).

Diaz a fost demisă în 2004, după ce a publicat informaţii despre frauda electorală care a avut loc în timpul referendumului din Venezuela.

Recent, Diaz a subliniat că ceea ce s-a întâmpla la alegerile din 3 noiembrie în SUA seamănă izbitor cu ce s-a întâmplat la referendumul din Venezuela, unde au fost folosite maşini Smartmatic.

"Smartmatic a admis că rezultatele pot fi manipulate", a declarat Diaz pentru The Epoch Times. „Smartmatic a plecat după aceea din Venezuela, dar s-a dovedit că acest tip de fraudă merge oriunde se folosesc maşinile. Ce se întâmplă în Statele Unite este exact acelaşi lucru".

„Programele pot face aceste schimbări de la Trump la Biden”, a spus ea, adăugând că „această schimbare este aproape imposibil de detectat”.

După ce a fost dată afară, o persoană care lucra pentru Consiliu i-a trimis lui Diaz o copie a contractului semnat de guvern cu Smartmatic. Documentaţia arată că respectivul contract fusese negociat în doar trei zile şi - mai ciudat - guvernul venezuelean alesese o companie fără experienţă anterioară în alegeri, în ciuda faptului că acesta era unul dintre criteriile de selecţie ale licitaţiei.

După mărturia lui Diaz, de la referendumul venezuelean din 2004 până la moartea sa în 2013, Hugo Chavez a câştigat toate alegerile prin "fraudă”.

Diaz a remarcat similitudini între problemele la alegerile americane din 2020 şi ce a văzut în Venezuela. La alegerile din 3 noiembrie, mulţi observatori şi contestatari ai sondajelor americane au depus declaraţii autentificate la notariat, în care declară că nu au putut observa numărarea buletinelor de vot reale pentru că au fost obstrucţionaţi. Diaz a subliniat că situaţia este identică cu cea de la referendumul din Venezuela unde „nici observatorilor nu li s-a permis să vadă voturile”.

„În Venezuela, opoziţia câştiga, dar s-a stins lumina, şi, când a revenit, rezultatele erau răsturnate. Am urmărit alegerile din SUA şi a apărut momentul în care fluxul de informaţii s-a oprit ... nimeni nu ştia ce se întâmpla”, a spus ea. „Nu a existat nimic nou timp de câteva ore - este exact, exact, exact modul în care a funcţionat Smartmatic în Venezuela”.

Potrivit lui Diaz, Venezuela îşi exportă aparatele de vot în alte ţări latine şi asiatice.

Potrivit unei cablograme a Departamentului de Stat din 2006, scurse de WikiLeaks, Departamentul de Stat scria că firma Smartmatic "se pare că se retrage din organizarea evenimentelor electorale venezuelene, concentrându-se acum pe alte zone din lume, inclusiv pe Statele Unite prin intermediul filialei sale, Sequoia".

„Smartmatic este o enigmă. Compania a ieşit de nicăieri dar a obţinut un contract de milioane de dolari într-un proces electoral care a validat în cele din urmă mandatul lui Chavez şi a distrus opoziţia”, continuă cablograma. „Părerea pe care o avem aici, după mai multe discuţii ... este că firma este de facto venezueleană şi operată de venezueleni.”

Un fost oficial al CIA, expert în politică şi contra-terorism latino-american, a declarat că echipa sa a constatat printr-o anchetă că Chavez începuse să îşi concentreze atenţia asupra aparatelor de vot pentru a asigura victoria la referendumul din 2004 cu un an înainte.

„[Chavez] a început să vorbească cu o companie numită Indra, o companie spaniolă care organiza alegeri” în Venezuela în acel moment, a spus el.

După ce a decis că aparatele de vot ale Indra nu erau suficient de „flexibile”, Chavez a contactat Smartmatic, potrivit sursei CIA.

Smartmatic susţine că Chavez nu a contactat direct compania, ci că a trecut prin Consiliul Electoral Naţional. Oricum, Smartmatic a câştigat contractul, iar Consiliul Electoral din Venezuela, format din cinci membri, dominat de susţinătorii lui Chavez, a încheiat un contract de 91 milioane USD cu Smartmatic, pentru asigurarea de maşini de vot la referendum.

„La miezul nopţii din ziua referendumului, maşinile au încetat să mai numere”, a spus oficialul, menţionând că Chavez pierdea în acel moment. „Până la ora 3 dimineaţa, Chavez câştigase cu 10 la sută”.

Cu toate acestea purtătorul de cuvânt al Smartmatic, Samira Saba, declară că rezultatele nu sunt disponibile în timp real.

În 2005, Smartmatic a cumpărat Sequoia Voting Systems, o companie mult mai mare şi mai stabilă, cu sediul în Oakland, California. La acea vreme, Sequoia instalase echipamente de vot în 17 state americane şi Washington DC.

Preocupările legate de faptul că Smartmatic avea legături cu Chavez erau atât de răspândite la momentul respectiv, încât guvernul SUA a început să investigheze preluarea companiei Sequoia la un an după achiziţie, a raportat atunci New York Times. Ancheta a fost condusă de Comisia pentru Investiţii Străine din Statele Unite (CFIUS), care anchetează tranzacţiile din perspectiva potenţialelor riscuri de securitate naţională.

Printre punctele de îngrijorare se numără structura opacă a acţionarilor Smartmatic.

"Smartmatic a pretins că este de origine americană, dar adevăraţii săi proprietari - probabil venezuelieni influenţi, de mai multe culori politice - rămân ascunşi în spatele unei reţele de companii holding din Olanda şi Barbados", potrivit cablogramei Departamentului de Stat.

În 2006, secretarul Trezoreriei, John Snow, a întrebat la vremea respectivă dacă guvernul venezuelean ar putea folosi Sequoia pentru a manipula alegerile din SUA. Nu era singurul congresman cu temeri. Carolyn Maloney (D-N.Y.), un alt politician de profil care a ridicat îngrijorări similare, a fost prima care a exprimat necesitatea unei anchete a acordului de achiziţie a firmei Sequoia.

Bizar este că înainte de a vinde Sequoia, Smartmatic a refuzat să treacă printr-un audit al guvernului SUA, susţinând că toate acuzaţiile sunt pur şi simplu zvonuri.

"Se pare că [Smartmatic] nu putea risipi suspiciunile legate de acea înţelegere - dacă ar fi reuşit, nu am vorbi astăzi despre vânzarea Sequoia", a spus Maloney într-o declaraţie din 2006. „Aşa cum am spus în mai, se pare că o anchetă a CFIUS a fost de fapt cursul potrivit”.

Smartmatic a încercat să răspundă la aceste îngrijorări, dar în 2007 a decis să vândă Sequoia către ceea ce compania a descris că ar fi „un grup de investitori privaţi din SUA compus din actuala echipă de conducere executivă a Sequoia, condusă de preşedintele şi CEO-ul Sequoia, Jack Blaine, şi de directorul financiar al companiei, Peter McManemy".

Astfel de firme cu capital privat, dar şi o altă companie, Dominion, au fost menţionate într-un comunicat dur în 2019 de către senatorii Elizabeth Warren (D-Mass.), Amy Klobuchar (D-Minn.) şi Ron Wyden (D-Ore.) şi reprezentantul Mark Pocan (D-Wis.), care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea proastă şi vulnerabilităţile aparatelor de vot şi a altor echipamente electorale, împreună cu lipsa de transparenţă - în scrisori către aceste firme.

La un an după ce Smartmatic a vândut Sequoia, numele noului proprietar al Sequoia a fost dezvăluit printr-un proces din 2008: „SVS Holdings”. Pe de altă parte, argumente depuse în instanţă arătau că Smartmatic era încă deţinătorul proprietăţii intelectuale a Sequoia.

Dominion Voting Systems

Unii angajaţi ai Smartmatic s-au alăturat ulterior companiei Dominion Voting Systems, care a fost fondată la Toronto, în 2002 şi are şi birouri în Statele Unite şi Serbia. În 2010, Eric Coomer, fost vicepreşedinte al Smartmatic, s-a alăturat şi el companiei Dominion.

Potrivit unei declaraţii a Dominion, care a fost de atunci retrasă de pe internet, dar care se regăseşte într-un fişier salvat de jurnalistul Brad Friedman, compania a anunţat pe 4 iunie 2010 că „a achiziţionat activele Sequoia Voting Systems, un important furnizor american de sisteme electorale care deservesc aproape 300 de jurisdicţii din 16 state”.

„Ca parte a tranzacţiei, Dominion a achiziţionat activele companiei Sequoia şi toate proprietăţile intelectuale, inclusiv software, firmware şi hardware, pentru secţiunea Sequoia şi scanarea optică pentru intabulare centrală şi sistemele DRE, BPS, WinEDS, Edge, Edge2, Advantage, Insight, InsightPlus şi sistemele 400C”, se arată în comunicat.

„Dominion va păstra, de asemenea, birourile Sequoia din Denver, Colorado şi San Leandro, California şi va consolida biroul Sequoia din Jamestown, New York, cu biroul Dominion existent în Jamestown”, continuă comunicatul. „Dominion a angajat serviciul pentru clienţi şi personal tehnic al Sequoia pentru a asigura un serviciu pentru clienţi capabil, experimentat şi receptiv pentru toate jurisdicţiile actuale ale Sequoia.”

Comunicatul notează că achiziţionarea de către Dominion a activelor Sequoia a fost auditată de Departamentul Justiţiei şi de nouă procurori generali ai statului. De asemenea, a fost revizuită şi aprobată de CFIUS.

Potrivit unui comunicat de presă din iulie 2009, distribuit de Business Wire, Sequoia şi Dominion au semnat la un moment dat şi un contract temporar cu statul New York „pentru achiziţionarea de echipamente de vot şi servicii conexe către Dominion Voting Systems, compania asumându-şi toate obligaţiile asumate de Sequoia în momentul contractului".

Comunicatul precizează că detaliile financiare ale tranzacţiei „nu sunt dezvăluite de părţi; cu toate acestea, atât Sequoia, cât şi Dominion sunt mulţumiţi de rezultatul acestui acord”.

În 2012, legătura dintre Dominion şi Smartmatic a fost evidenţiată din nou într-un proces. Smartmatic a intentat o acţiune la Curtea de Arbitraj a statului Delaware împotriva Dominion pentru „presupusă încălcare a unui acord de licenţă de către companie, precum şi interferenţa cu Smartmatic”, potrivit unui comunicat al companiei.

„Instanţa solicită despăgubiri de la Dominion pentru că ar fi reţinut tehnologia şi serviciile care fuseseră licenţiate către Smartmatic şi pentru acţiunile intenţionate ale firmei Dominion de a denigra marca Smartmatic şi de a submina relaţia sa cu clienţii şi clienţii potenţiali”, se arată în comunicat.

Cazul ar fi fost soluţionat în afara instanţei.

În 2009, Dominion şi Smartmatic au încheiat un contract prin care Dominion furniza companiei Smartmatic maşini de scanare optică utilizate la alegerile din Filipine din 2010, care la acea vreme era „cea mai mare operaţiune de numărare automată de voturi organizată de o companie privată”. Au exisstat de asemenea probleme cu maşinile Smartmatic la alegerile din Filipine, aşa cum este detaliat într-un raport al ABS-CBN.

„Reputaţia ambelor companii a suferit ca urmare a unui litigiu puternic mediatizat legat de o problemă de software care a fost soluţionată chiar înaintea alegerilor din 2010, dar problema a început să afecteze alegerile mid-term din 2013”, potrivit unui raport publicat în Accesswire.

Incidentul sugerează că Dominion şi Smartmatic deţineau fiecare Sequoia (sau o parte din ea) în diferite perioade şi că proprietatea intelectuală a Smartmatic rămânea deţinută de Sequoia. Nu este clar dacă Dominion a folosit software-ul Sequoia la recentele alegeri din SUA.

O serie de persoane din Venezuela, care lucrau pentru Sequoia, ar fi lucrat şi pentru Smartmatic şi Dominion şi deveniseră contractori pentru fiecare dintre companii.

„Se rotesc”, a declarat pentru The Epoch Times o sursă din comunitatea de informaţii cu cunoştinţe despre situaţia din Venezuela şi presupusele sale activităţi criminale.

„Maşinile Smartmatic le-au permis să copieze intabularea, pot vedea în direct care este situaţia”, a spus sursa. „Vă vor spune că trebuie să produceţi 30.000 de voturi şi au capacitatea de a schimba voturile [de la un candidat la altul, n.r.]. Te joci cum vrei”.

Staple Street Capital, o firmă de capital privat din New York, a cumpărat Dominion în 2018, potrivit unui comunicat de presă. Firma care a administrat tranzacţia, UBS Securities LLC, este o divizie a UBS Americas Inc., care aparţine de UBS Group AG, o companie listată la bursa elveţiană SIX.

Trei din patru membri ai consiliului de administraţie al UBS Securities LLC sunt chinezi, dintre care cel puţin unul pare să locuiască în Hong Kong, potrivit Bloomberg. UBS spune că a fost una dintre „primele bănci internaţionale care au avut o prezenţă locală” în China în anii '90. În 2012, a format actuala companie, UBS Securities Co. Ltd., despre care spune că este „prima firmă de valori mobiliare cu licenţă totală de investiţii străine din China”.

Oficialii companiei Dominion nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea The Epoch Times. Pe site-ul său web, Dominion respinge orice legătură între Dominion, Smartmatic şi Sequoia.

„Dominion şi Smartmatic sunt două companii separate care realizează sisteme electronice de vot. Dominion nu foloseşte sau licenţiază software-ul Smartmatic. Smartmatic a respins, de asemenea, astfel de afirmaţii. Dominion NU a achiziţionat Smartmatic şi / sau software-ul său de la Sequoia", se arată pe site.

John R. Mills, fost director de politică, strategie şi afaceri internaţionale privind securitatea cibernetică la Biroul Secretarului pentru Apărare, a declarat pentru The Epoch Times: „Există această intersectare interesantă de dezvoltatori de software sau firmware din Venezuela şi actuala listă de maşini de vot, inclusiv Dominion.

„Venezuela are o amprentă solidă de influenţă chineză, rusă şi iraniană care se reflectă în operaţiunile de influenţă din America. Ar fi ciudat ca acestea să nu intersecteze”.

Saba, purtătorul de cuvânt al Smartmatic, a declarat pentru The Epoch Times că firma nu are „nimic de adăugat” în afară de declaraţiile publicate pe site-ul său web, „pentru că aceste declaraţii sunt faptele”.

Site-ul său web respinge orice conexiune cu Dominion sau Sequoia. Un punct cheie pe care purtătorul de cuvânt îl enumeră într-un e-mail este că rolul companiei în alegerile din SUA din 2020 a fost „limitat la judeţul Los Angeles”.

Saba a spus într-un e-mail către un alt reporter:

„Nu există legături între Dominion Voting Systems şi Smartmatic - pur şi simplu. Nu există legături de proprietate, nu există leasing de software, nu există afaceri între ele. În 2009, Smartmatic a licenţiat maşini de scanare de la Dominion pentru a fi utilizate în Filipine pentru un proiect electoral al Smartmatic.

Acel contract de scurtă durată a fost prima şi ultima dată când Smartmatic şi Dominion au încercat să facă afaceri împreună. … Smartmatic a vândut tehnologie şi servicii electorale în Venezuela din 2004 până în 2017”.

The Epoch Times a vizitat birourile Dominion din Denver şi Toronto, dar ambele păreau abandonate; presei i s-a refuzat intrarea în biroul Smartmatic din Florida.