Venezuela: Noi ciocniri violente între poliţie şi manifestanţi soldate cu doi morţi
Cel puţin două persoane au murit în cele mai recente ciocniri dintre manifestanţi şi poliţie în Venezuela. Manifestanţii se află pe străzi de câteva săptămâni, avertizând că vor pune capăt crizei politice şi economice ce bântuie ţara.
Ciocniri violente între manifestanţi anti-guvern şi poliţie în Caracas, Venezuela, 13 mai 2017. (AFP/Getty Images)
Manifestanţii anti-guvernamentali au organizat, luni, proteste sit-in şi au ridicat blocaje rutiere pe cuprinsul Venezuelei în încercarea de a pune presiune pe preşedintele Nicolas Maduro să organizeze alegeri.
Folosind crengi, pietre, coşuri de gunoi sau scaune, mii de oameni s-au adunat pe autostrăzile majore din Caracas şi din alte zone ale ţării, scandând slogane şi afişând bannere pe care erau scrise mesaje precum “Rezistenţă!” sau “Maduro, ţi-a sosit ceasul!”.
În timp ce mişcările din capitală au rămas în mare parte paşnice, mitingurile din alte zone ale ţării au devenit violente.
În statul vestic Tachira, situat în apropierea graniţei cu Columbia, cel puţin doi bărbaţi – Luis Alviarez în vârstă de 18 ani şi Diego Hernandez în vârstă de 33 de ani – au fost ucişi în ciocnirile violente cu forţele de securitate.
În statul central Carabobo, autorităţile au declarat că trei ofiţeri de poliţie au fost răniţi, dintre care, unul a ajuns în stare critică la spital.
Începând cu 15 mai, peste 40 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite sau arestate în timpul protestelor din ultimele aproape şapte săptămâni. Maduro a încercat să suprime protestele şi să obţină suport în favoarea sa, descriindu-le ca o conspiraţie condusă de SUA pentru a-l alunga de la putere.
Impas
Venezuela este zguduită de o inflaţie de trei cifre şi lipsuri cronice de alimente, medicamente şi produse de bază, iar economia se deteriorează tot mai mult.
Opoziţia învinuieşte guvernul socialist şi a anunţat că va continua protestele stradale aproape în fiecare zi până când Maduro va organiza alegeri prezidenţiale imediate. De asemenea, opoziţia a cerut eliberarea activiştilor închişi, ajutoare umanitare străine pentru a debloca criza economică şi autonomie pentru Adunarea Naţională, care este controlată de opoziţie.
La rândul său, Maduro nu a dat niciun semn că ar ceda în faţa cererilor opoziţiei. El a promis că va rezolva problemele ţării prin formarea unei adunări speciale în vederea rescrierii Constituţiei – acţiune despre care opozanţii săi susţin că este o încercare de a câştiga timp şi de a nu renunţa la putere.
Presiune tot mai mare
Maduro, care a câştigat la limită alegerile din 2013, a declarat în repetate rânduri că este victima unei conspiraţii internaţionale a aripii drepte care a înlăturat guvernele din Brazilia, Argentina sau Peru în ultimii ani.
Luna trecută, Maduro a anunţat că Venezuela va ieşi din Organizaţia Statelor Americane (OAS), care urmăreşte să apere democraţia în regiune, acuzând organizaţia că încearcă să îl înlăture de la putere şi să interfereze cu problemele interne ale ţării.
OAS a decis luni să convoace în cursul acestei luni o întâlnire rară a miniştrilor de externe din ţările membre, în cadrul căreia va fi discutată criza politică din Venezuela.
În acelaşi timp, Uniunea European i-a cerut lui Maduro să organizeze alegeri prezidenţiale şi a avertizat că violenţele şi folosirea forţei nu vor rezolva situaţia critică din ţara sud-americană.
