Vectorul european al Republicii Moldova, sub semnul întrebării

Preşedintele Republicii Moldova a acceptat demisia guvernului condus de Vlad Filat. Când va apărea un nou guvern - nu se ştie, în condiţiile în care despre un candidat unanim acceptat pentru funcţia de premier nu poate fi deocamdată vorba. A început să bată pasul pe loc şi integrarea europeană mult trâmbiţată de Chişinău. În parlament, forţele de stânga cer anularea Legii privind egalitatea de şanse, de care UE condiţionează liberalizarea regimului de vize, iar de la Bruxelles a venit vestea îngheţării ajutorului financiar pentru Republica Moldova, notează, luni, cotidianul rus Kommersant.

Guvernul Vlad Filat a fost demis oficial: la sfârşitul săptămânii trecute, demisia a fost acceptată de către preşedintele republicii, Nicolae Timofti. Premierul Filat, care a condus cabinetul de miniştri timp de trei ani şi jumătate, a fost nevoit să-şi înainteze demisia după ce parlamentul i-a dat un vot de neîncredere. Împotriva premierului au votat alături de comunişti, potrivit Kommersant, şi reprezentanţi ai partidelor Democrat şi Liberal, cu care liberal-democraţii lui Filat formau Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE).

Atâta vreme cât nu va apărea un nou guvern, Vlad Filat şi toţi miniştrii vor rămâne în funcţiile pe care le deţin, însă cu precizarea 'interimar' şi cu împuterniciri reduse. Cât de mult timp va rămâne Republica Moldova cu un asemenea cabinet semifuncţional, nu se ştie deocamdată. Potrivit legislaţiei, candidatura pentru funcţia de premier este înaintată de preşedinte după consultări cu fracţiunile parlamentare, însă termenul la care şeful statului trebuie să facă acest lucru nu este specificat. Între timp, partidele parlamentare nu doar că nu au un candidat unic la funcţia de premier, ci au şi puncte de vedere total opuse în ceea ce priveşte evoluţia ulterioară a evenimentelor.

Comuniştii, în opoziţie, doresc dizolvarea parlamentului şi noi alegeri, de aceea nu vor participa la formarea guvernului. Liberalii şi democraţii dau de înţeles că ar putea uita fostele supărări şi să voteze pentru un premier din partea Partidului Liberal-Democrat, cu condiţia că acesta să nu fie Filat. În ceea ce-i priveşte, liberal-democraţii afirmă că doar Vlad Filat este demn de funcţia de premier. În dezbateri vehemente, inclusiv în direct, politicienii nu se sfiesc să se acuze reciproc de corupţie, hoţie şi escrocherie, fapt care reduce radical probabilitatea unui compromis.

Încercările foştilor parteneri din coaliţie de a ajunge la o înţelegere sunt complicate şi de dosarele penale la adresa tovarăşilor de partid ai lui Filat. Anchetele au fost declanşate de Centrul Naţional Anticorupţie: şeful acestuia este considerat ca fiind apropiat al Partidului Democrat, în cadrul căruia deciziile cheie sunt luate de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, care, potrivit Kommersant, concurează cu premierul pentru a controla resursele financiare şi ale puterii din republică.

Recent, de la Centrul Anticorupţie s-au scurs către presă informaţii despre discuţiile telefonice pe care Filat le-a avut cu şeful Fiscului, Nicolae Vicol, în prezent arestat. Din înregistrări se poate auzi cum acesta îl admonestează pe Vicol pentru presiunile la adresa oamenilor de afaceri. În pofida faptului că aceste înregistrări nu-l compromit pe premier, faptul că acestea au fost date publicităţii a fost interpretat de toţi ca fiind o atenţionare: în 'fonotecă' există şi alte înregistrări împotriva lui Vlad Filat.

Pe acest fond, un contur real a început să capete pericolul ca Republica Moldova să întoarcă de pe drumul spre Europa, subliniază Kommersant. Imediat după demisia guvernului Filat, asupra Chişinăului s-au abătut veşti proaste. Astfel, Uniunea Europeană a stopat alocarea unei noi tranşe din sprijinul bugetar direct, în valoare de 60 de milioane de euro. 'Banii au fost viraţi, însă UE nu se grăbeşte să deschidă accesul la ei. Ultimele scandaluri de corupţie au provocat temeri că aceste mijloace vor fi cheltuite neconform destinaţiei', a declarat pentru Kommersant un diplomat european. Potrivit acestuia, Europa, unde până acum la adresa Chişinăului s-au făcut auzite doar laude, priveşte acum 'cu ochi uimiţi' la cele ce se întâmplă în Republica Moldova.

Altă veste neplăcută pentru Chişinău a venit în data de 8 martie. Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, cu sediul la Veneţia, a atenţionat Republica Moldova în legătură cu caracterul 'non-european şi neconstituţional', potrivit Kommersant, al interzicerii simbolisticii comuniste, interzicere pentru care a votat anul trecut AIE. Recomandarea insistentă a Comisiei de la Veneţia de a abroga respectiva lege şi de a reabilita secera şi ciocanul a însufleţit Partidul Comuniştilor, pentru care participarea în alegeri fără simbolica obişnuită ar fi problematică.

Simţind o slăbire a partidelor pro-occidentale, forţele de stânga din Republica Moldova au iniţiat o ofensivă. Săptămâna trecută, socialiştii au înregistrat la parlament iniţiativa privind anularea 'Legii privind egalitatea de şanse', care garantează apărarea de către stat a drepturilor oricăror minorităţi, inclusiv ale celor sexuale. Legea a fost adoptată la cererea UE: Bruxellesul a condiţionat de aceasta liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova. Dacă iniţiativa socialiştilor va primi sprijin din partea altor partide, Chişinăul nu va putea evita problemele cu UE în direcţia eliberării de vize.