UPDATE: CCR a amânat din nou o decizie pe legea care îi interzice lui Dragnea să fie premier

În iulie 2016, CCR-ul condus de Dorneanu decidea că aleşii locali condamnaţi cu suspendare nu mai pot ocupa funcţiile publice. În 2017, CCR are însă mari dificultăţi să se hotărască dacă atunci când vine vorba de Guvern, penalii au voie să facă parte din această înaltă structură.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

UPDATE: Curtea Constituţională a României a amânat joi, din nou, pentru data de 4 mai, pronunţarea în cazul sesizării Avocatului Poporului cu privire la aşa-zisa neconstituţionalitate a legii care le interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului.

* * *

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) dezbat joi, pentru a patra oară, celebra legea 90/2001 care l-a oprit pe Liviu Dragnea să ajungă premier după alegerile parlamentare din 2016. Legea, atacată de Victor Ciorbea, le interzice persoanelor condamnate penal să deţină funcţii în Guvern.

Aceasta ar fi a patra rundă de discuţii după trei amânări succesive, preşedintele CCR, Valer Dorneanu declarând că aceasta este cea mai grea soluţie pe care Curtea a avut-o de dat până acum. Nu se ştie de ce, căci aceeaşi CCR avându-l în frunte pe acelaşi Valer Dorneanu decidea, în 6 iulie 2016, că aleşii locali condamnaţi cu suspendare nu mai pot ocupa funcţiile publice, speţă asemănătoare în spirit cu cea judecată azi.

Reamintim că în 5 ianuarie, Victor Ciorbea a anunţat că a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate. Ciorbea a declarat că motivul principal pentru care atacă legea la Curtea Constituţională este că "legea nu respectă principiul separaţiei puterilor în stat".

"Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat", se arăta în comunicatul remis de Avocatul Poporului.

La momentul respectiv, preşedintele Iohannis s-a declarat indignat de demersul Avocatului Poporului, catalogându-l drept unul periculos, căci "poate deschide poarta condamnaţilor penal să ne conducă".

La rândul lor, cetăţenii au fost revoltaţi de iniţiativa lui Ciorbea, drept dovadă că petiţia vizând demiterea acestuia a strâns peste 146.000 de semnături.

"De când ocupă funcţia de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea s-a remarcat doar prin blatul evident pe care l-a făcut cu toţi cei ce sfidează drepturile omului.

Când au fost oameni călcaţi în picioare la Pungeşti, nu a avut nicio apăsare. Când mii de persoane cu dizabilităţi ar fi avut nevoie de implicarea sa, le-a întors spatele. Când “scriitorii” din puşcării sau preşedinţi de partid certaţi cu legea i-au cerut sprijinul, nu a ezitat să îl ofere. Aş putea continua lista nemulţumirilor până mâine, dar chiar şi atât e suficient pentru a îi cere demisia", scriau iniţiatorii petiţiei.