Unul dintre torţionarii comunişti, fost reeducator la Gherla, a încetat din viaţă

Unul dintre cei 35 de torţionari comunişti ale căror nume au fost dezvăluite recent a încetat din viaţă în luna octombrie a anului trecut, a anunţat la Digi 24 preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru.

Fostul cercetător de la IICCMER, Mihai Burcea, care a demisionat din cauza unui conflict pe care l-a avut cu conducerea institutului, a publicat recent pe blogul organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală o listă cu numele a 35 de torţionari care au deţinut funcţii de comandă în aparatul de represiune comunist. Până în prezent, IICCMER nu a publicat decât numele torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficioru, care sunt acuzaţi în prezent de genocid.

"Prin acest demers ne propunem să popularizăm numele prezentate în această listă pentru ca puţinii supravieţuitori ai „Gulagului” românesc să-i recunoască şi să-şi povestească propriile experienţe", a precizat Mihai Burcea.

Preşedintele IICCMR Andrei Muraru a anunţat că unul dintre cei 35 de torţionari investigaţi de institut a încetat din viaţă în luna octombrie a anului trecut. Este vorba despre Iuliu Sebeştin, care a fost reeducator la Gherla pentru mai puţin de un an, la jumătatea anilor 50.

„Cel care îi supunea la torturi fizice şi psihice. În sarcina lui, Institutul a reţinut numeroase decese, care vor fi prezentate în curând ca investigaţie care, conform procedurilor interne, a fost oprită din cauza decesului”, a declarat Muraru.

„Iată că această listă devine din ce în ce mai scurtă, dacă noi nu avem resursele necesare ca investigaţiile acestea să fie duse la bun sfârşit”, a declarat Muraru, care a adăugat că 4-5 sesizări penale în cazul torţionarilor comunişti sunt aproape gata astfel că în curând se va putea depune plângere la Parchet.

Preşedintele IICCMR a estimat că, până la jumătatea anului 2014, cea mai mare parte a numelor de pe lista celor 35 de torţionari să fie dezvăluite prin finalizarea investigaţiilor şi depunerea plângerilor la Parchet.

Andrei Muraru a adăugat că din luna iulie speră să se deschidă dosarul „frontieriştilor”.

„Decesele de la frontieră s-au produs în toată perioada regimului comunist, dar cu obstinaţie în ani 70-80 şi sperăm ca aici să avem o listă mult mai lungă, pentru că cei care au tras atunci sau au dat ordine pentru a se deschide focul împotriva celor care intenţionau să părăsească ţara aveau 30-40 de ani”, a precizat acesta.

Gherla - anticamera morţii

Prin închisoarea din Gherla au trecut numeroşi deţinuţi politci, printre care şi liderii ţărănişti Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu, scriitorul Paul Goma, Nicolae Steinhardt şi cardinalul Alexandru Todea.

Cicerone Ioniţoiu, fostul deţinut politic şi cunoscut ca autor al impresionantului dicţionar „Victimele terorii comuniste”, a scris deja despre 80.000 de victime ale comunismului şi susţine că s-a documentat în legătură cu destinul a nu mai puţin de 150.000 de oameni. Acesta a descris penitenciarul Gherla după cum urmează:

„Chinuirea deţinuţilor politici se făcea permanent, fie prin lipsa de mâncare sau alimente, fie prin bătaia ce se aplica, fără motiv, numai din dispoziţia de a tortura pe cei lipsiţi de orice apărare. De multe ori uşa celulei se deschidea şi brutele administraţiei năvăleau începând să lovească, să joace în picioare. Acelaşi sistem l-am văzut aplicat şi la Aiud, Galaţi, Jilava...Deci era o tortură ce se făcea organizat, în urma dispoziţiilor.

De dimineaţa, până seara, nu aveai "dreptul" să stai întins pe pat, ci numai la marginea lui, cu ochii la uşă, sau să te plimbi. Atunci când ieşeai la plimbare trebuia să treci fuga, printre bâtele miliţienilor, pentru a nu fi lovit. Tinerii scăpau mai uşor, dar bătrânii care nu puteau fugi erau bine ciomăgiţi, în hazul brutelor”, a precizat acesta.