Uniunea Studenţilor Europeni avertizează că reducerile de cheltuieli din domeniul educaţiei vor sacrifica viitorul ţărilor

Atunci când Uniunea Studenţilor Europeni îşi va începe convenţia sa bianuală miercuri, în staţiunea cipriotă Limassol, conducerea ei se va focaliza asupra unei probleme: reducerile de cheltuieli din domeniul educaţiei. Guvernele din multe ţări din UE reduc atât de mult aceste cheltuieli încât atunci când economia UE se va redresa va fi dificil să sprijine creşterea, afirmă liderii uniunii studenţeşti, citaţi de cotidianul american The New York Times.

'Ne dorim ca guvernele şi UE să investească mai mult în învăţământul superior, în formare şi în tineri în general', a declarat vicepreşedintele uniunii, Rok Primozic. ''Dar lucrul pe care vrem să-l subliniem cu adevărat este acela că, dacă guvernele europene continuă să reducă cheltuielile din educaţie, ele vor reduce şi competenţele. Oare guvernele nu văd că, din cauza reducerilor, nu vom ieşi din criza financiară mai puternici şi mai competitivi?'', a relevat el.

Apreciind situaţia după un raport publicat în această lună de departamentul pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret al Comisiei Europene, guvernele văd situaţia în mod diferit. Sub presiunea de a-şi reduce deficitele bugetare şi de a face economii, 16 ţări din UE au redus sau au îngheţat salariile profesorilor.

Salariile din Grecia au fost reduse cu 30%, iar în Irlanda cu 13% pentru profesorii noi. Analiştii spun că aceste măsuri vor reduce şi mai mult stimulentul pentru tineri de a intra într-o profesie care deja nu este nici bine plătită nici prevăzută cu un statut social ridicat.

Asociaţia Universităţilor Europene, un grup de lobby, susţine într-un nou raport că reducerile dezvăluie o tendinţă îngrijorătoare. 'Când te uiţi la reduceri, se conturează o divizare Nord-Vest/Sud-Est în Europa', a declarat Thomas Estermann, un expert în finanţare în cadrul asociaţiei.

În practică, acest lucru ar putea duce la un exod de creiere în rândul studenţilor şi profesorilor din Sud şi Est spre ţările care au perspective de locuri de muncă. Dar, aşa cum subliniază asociaţia, dacă şi atunci când economiile Greciei, Portugaliei şi Spaniei se vor redresa, vor avea nevoie de o forţă de muncă bine educată pentru a sprijini orice creştere. Este posibil ca cei mai motivaţi şi mobili să fi emigrat deja. Cei needucaţi, necalificaţi şi şomeri, între timp, vor rămâne în urmă, transformându-se într-o nouă subclasă.

Deja mai mult de unul din cinci tineri din forţa de muncă sunt şomeri, conform Eurostat, departamentul de statistică al Comisiei Europene. În Spania, şomajul în rândul tinerilor este de 46,4%, în Grecia, 44,4%, în Slovacia, 33,2%, în Lituania, 32,9%, iar în Portugalia, 30,1%. Până în august, doar trei state membre ale UE au avut rate ale şomajului în rândul tinerilor mai mici de 10%: Olanda, Austria şi Germania.

Reducerile de cheltuieli din educaţie şi şomajul crescând în rândul tinerilor coincid cu două crize demografice cu care se confruntă guvernele europene. Prima constă în aceea că există prea mulţi profesori în vârstă şi insuficienţi tineri pentru a-i înlocui. Potrivit unui nou raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, peste 40% dintre profesorii de gimnaziu din cinci ţări din UE - Austria, Republica Cehă, Estonia, Olanda şi Suedia - au vârsta de 50 de ani sau mai mult. În Germania şi Italia, numărul depăşeşte 50%.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, a recomandat într-un raport ca profesorii să fie plătiţi mai mult. 'Remunerarea profesorilor şi condiţiile de muncă ar trebui să rămână o prioritate de top, în scopul de a atrage şi păstra cei mai buni profesori în această meserie', a afirmat comisarul.

Dar, aşa cum relevă experţii în educaţie, cum este posibil acest lucru atunci când li se spune unor guverne să impună economii stricte ca o condiţie prealabilă pentru obţinerea de garanţii financiare şi bancare? Şi de unde vor obţine Bulgaria şi România, sau Letonia, Lituania şi Estonia, fonduri suplimentare pentru profesorii de liceu, care câştigă în medie aproximativ 9.500 de euro, sau 12.250 dolari pe an, potrivit Comisiei Europene?

În al doilea rând, există o criză demografică şi mai gravă cu care se confruntă Europa, în contextul în care un număr tot mai mare de persoane se pensionează iar tot mai puţini tineri au copii. O forţă de muncă slab educată, care lasă un număr tot mai mare de tineri şomeri va fi în imposibilitate de a genera suficientă bogăţie pentru a întreţine populaţia tot mai îmbătrânită a Europei, potrivit Asociaţiei Universităţilor Europene.

Agravând situaţia, în Europa există o lipsă tot mai mare de oameni de ştiinţă, ingineri şi matematicieni în contextul în care Asia (şi populaţia sa foarte educată) o ia înaintea Europei. Centre din industrie şi cercetare, în special din Germania, au avertizat în mod repetat asupra necesităţii de a investi în aceste discipline, astfel încât sa se menţină competitivitatea.

Cu toate acestea, spun analiştii, cele mai multe guverne nu par să conştientizeze cât de mult deciziile luate acum vor modela ţările lor pentru generaţia următoare.

'Nu există o soluţie rapidă. Nu este posibil', a declarat Primozic de la Uniunea Studenţilor Europeni. 'Acesta este motivul pentru care vrem ca UE să se focalizeze pe termen lung. Generaţia mai tânără este viitorul Europei'', a subliniat el.