Uniunea Europeană şi vecinătatea sa sub egida Institutului European din România

Astăzi s-a desfăşurat conferinţa cu tema Uniunea Europeană şi vecinătatea sa sub egida Institutului European din România.

În ziua în care vicepremierul rus Dimitri Rogozin a declarat în Duma că va garanta bunăstarea cetăţenilor ruşi din Transnistria, Leonard Orban, fost comisar European şi Ministru al Afacerilor Europene, a luat cuvântul în deschiderea conferinţei atingând problema cetăţenilor din Republica Moldova:

"…este vorba de convingerea populaţiei că demersurile acestea sunt favorabile oricui, nu numai cetăţenilor din Republica Moldova de o anumită naţionalitate, ci tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Pentru toţi cei care trăiesc în celelalte state inclusiv în Ucraina."

Despre aşa zisul eşec al negocierilor de la Vilnius, dl Orban a punctat şocul generat de modul în care s-a desfăşurat negocierea Ucrainei cu UE:

"Am asistat absolut surprins, şocat, de târgul care a fost legat de aşa numita semnare sau nu a acordului de asociere de către Ucraina – care cere 20 miliarde Uniunii Europene, pentru a semna acest acord, este un lucru absolut şocant, fără precedent pentru UE, de neînţeles, pentru că beneficiile aderării la UE sunt enorme(….). Sigur că sunt lucruri pe termen scurt care trebuie gestionate, există o tensiune, etc. dar dincolo de asta rămân lucrurile fundamentale, care trebuie să ghideze deciziile unui anumit stat."

Rolul şi poziţia România în interiorul UE. Liberalizarea circulaţiei terenurilor şi campaniile anti-româneşti din presa europeană

Leonard Orban a atras atenţia asupra unor întrebări legate de România, dar evitate de instituţiile României.

"Suntem sau nu suntem un membru de categoria a doua? De ce, la şapte ani după momentul aderării, România este în continuu monitorizată prin acel MCV - de fapt în realitate un mecanism de verificare şi cooperare – puţină cooperare foarte multă verificare… cât este vina noastră, a diferiţilor actori instituţionali? Este doar vina doar Comisia Europeană? Sau a statelor membre care sunt interesate ca acest mecanism să continue? Sau e şi vina noastră? Cred că o asemenea dezbatere – sigur, care nu poate să nu fie politizată, nu poţi să nu caracterizezi nişte decizii luate într-un anumit moment şi impactul acestor decizii. Dar pe de altă parte este o dezbatere care, după părerea mea, se impune. De ce nu putem intra în Schengen? Doar pentru că s-au opus Olanda, Franţa, Germania, Finlanda? Sau pentru că avem şi noi probleme? Sunt doar problemele sistemului Schengen în general? Sau este şi vina noastră din acest punct de vedere?

Sunt nişte probleme foarte importante. De asemenea îmi pare rău că nu s-a vorbit despre liberalizarea vânzării de terenuri pentru cetăţenii din UE. Vreau să va spun foarte deschis: regret că am acceptat o perioadă de tranziţie de şapte ani. Până la urmă, părerea mea personală, este că mai bine n-am fi avut o perioadă de tranziţie, sau, dacă am avut, mai bine ar fi fost foarte scurtă. Un motiv pentru care, în opinia mea, agricultura românească este încă mult rămasă în urmă este şi deoarece această circulaţie a terenurilor agricole nu este deplin liberalizată.

N-am văzut pe nimeni făcând o paralelă între acest proces şi procesul de ridicare completă a barierelor în calea liberei circulaţii a cetăţenilor din Bulgaria şi România. Ne indignăm în faţa campaniei pe care mă feresc să o calific – pentru ca as califica-o în termeni extrem de duri – pe care o face o anumită parte a presei din Marea Britanie. Mă abţin să calific anumite declaraţii făcute de oficiali britanici în acest context – dar nu numai din MB. Avem tot dreptul să ne indignăm. Dar pe de altă parte nu înţelegem că sunt nişte corelări – că în momentul în care s-a negociat, a existat un echilibru între perioada de tranziţie legată de liberalizarea circulaţiei terenurilor agricole şi cealaltă privind libera circulaţie a persoanelor.

Cel mai simplu este să spui că s-a negociat în genunchi – este cel mai simplu – cel mai ne profesional posibil, dar fără să înţelegi contextul, condiţiile şi până la urmă efectele diferitelor măsuri care au fost luate la momentul negocierii."