Un templu budist din China îşi închide porţile pentru a evita comercializarea

Recent, oficialii industriei turismului din provincia chineză sudică Yunnan au avut iniţiativa de a încerca să genereze profituri folosindu-se de faimosul templu budist Panlong, pe care au încercat sa îl transforme într-un punct de atracţie turistică.
Porţile templului budist Panlong din provincia Yunnan au fost închise de călugări pe 15 august, protestând faţă de încercarea guvernului local de a comercializa mănăstirea.(Screenshot/sina.com.cn) (Screenshot/sina.com.cn)
Lu Chen
21.08.2014

Recent, oficialii industriei turismului din provincia chineză sudică Yunnan au avut iniţiativa de a încerca să genereze profituri folosindu-se de faimosul templu budist Panlong, pe care au încercat sa îl transforme într-un punct de atracţie turistică.

Însă, călugării care trăiesc în incinta templului nu au dorit acest lucru. Astfel, în dimineaţa zilei de 15 august, porţile templului au fost închise cu fermitate, iar lângă intrare a fost pusă un baner pe care scria: „Din cauza dorinţei guvernului judeţului Jinning şi a autorităţilor municipiului Jincheng de a comercializa şi de a face o corporaţie din Templul Panlong, perturbând astfel ordinea stabilită în templu, în acest locaş s-a decis astăzi închiderea temporară a porţilor pentru un mediu liniştit de meditaţie. Vă rugăm să înţelegeţi şi să ne iertaţi.”

Un călugăr din templul Panlong, pe nume Ren Qing, a afirmat că aceasta a fost prima dată când templul a adoptat o asemenea măsură, potrivit ziarului "Ştirile de Seară" din Chuncheng, publicat în provincia Yunnan. Numeroşi turişti care au venit să viziteze locul au ars beţişoare parfumate în afara templului.

Templul Panlong este situat pe muntele cu acelaşi nume, la mai puţin de 4 km de Primăria Jincheng, cel mai mare oraş din judeţul Jinning. Întemeiat în 1347, Templul Panlong este una dintre cele trei destinaţii budiste majore din provincia Yunnan şi atrage valuri de turişti atât din interiorul Chinei, cât şi din afara graniţelor sale.

Potrivit relatărilor, închiderea Templului Panlong a urmat unei întruniri a autorităţilor locale din 14 august ce a avut ca temă dezvoltarea Pavilionului Wanghai - ce face parte din complexul de clădiri ale templului - „pentru observaţii marine”. Oficialii de pe plan local au propus întemeierea unui muzeu şi a unei încăperi multimedia înăuntrul pavilionului, care oferă privelişti uimitoare asupra oraşului şi asupra unui lac.

Abatele şi călugării din mănăstire nu au fost prea încântaţi de propunere. „Noi călugării nu putem să ducem o viaţă a comercializării” a declarat abatele pentru mass-media locală.

S-a speculat, de asemenea, faptul că autorităţile locale au intenţionat să crească preţurile biletelor. După închiderea temporară a porţilor templului, oficialii au promis să nu avanseze cu proiectele momentan, însă, căutând totodată sa îl viziteze pe abate pentru a negocia o redeschidere a templului.

„Într-o asemenea atmosferă de falsă libertate religioasă în China, închiderea porţilor Templului Panlong este un protest împotriva controlului exercitat de Partid. Fenomene ca acesta au fost rarităţi în trecut.”

Un protest similar a avut loc în februarie pe Muntele Jizu din Yunnan, un alt centru budist renumit. Mai mult de 100 de temple aflate pe munte şi-au închis porţile în semn de protest faţă de tentativa autorităţilor locale de a-i forţa pe toţi turiştii să folosească compania lor de autobuze, la preţul de 60 yuani (10 dolari) biletul.

Încercarea de a câştiga bani de pe urma budismului contrastează profund cu modul în care religia a fost tratată în anii de început a istoriei Partidului. După ce comuniştii au preluat puterea, în special în timpul Revoluţiei Culturale, templele şi religiile tradiţionale au fost denigrate şi distruse. Pe parcursul ultimelor câteva decenii, s-au realizat multe lucrări de restaurare şi industria turistică s-a dezvoltat în jurul templelor. Cu toate acestea, regimul comunist continuă să îşi exercite controlul asupra convingerilor spirituale, sau, atunci când nu poate face acest lucru, recurge la represiuni. Astfel, practica spirituală Falun Gong îndură o persecuţie brutală, iar budiştii tibetani şi musulmanii uiguri sunt, la rândul lor, persecutaţi.

Xia Xiaoqiang, un comentator independent rezident în Statele Unite, a precizat că mănăstirile din China au devenit, în esenţă, unităţi economice pentru oficialii din filialele locale ale Partidului, ce realizează venituri în timp ce păstrează iluzia libertăţii religioase.

„Într-o asemenea atmosferă de falsă libertate religioasă în China, închiderea porţilor Templului Panlong este un protest împotriva controlului exercitat de Partid. Fenomene ca acesta au fost rarităţi în trecut.”

Relatările suplimentare au fost furnizate de Luo Ya.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor