Ultimul summit al UE demonstrează că 'şeful' este Germania

Al patrulea summit din acest an al Uniunii Europene (UE) a demonstrat cine este 'şeful' în acest club. Sub norii din ce în ce mai deşi ai crizei, care se transformă în recesiune, liderii europeni au discutat cu un calm olimpic, sub conducerea 'căpitanului Germania', cursul strategic al 'navei-UE'. Ei nu au căzut în tentaţia de a adopta în grabă deciziile deja puse de acord sau de a lansa rapid colacul de salvare Greciei, membrul care se îneacă al echipajului, fără a primi raportul complet privind starea de sănătate a acestuia şi eforturile depuse de el, relatează cotidianul rus Utro.

Întrevederea s-a desfăşurat în regimul unei discuţii temperate pe marginea raportului preliminar elaborat de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, despre dezvoltarea integrării, căruia i s-a trasat această sarcină în timpul summitului din iunie. La pregătirea raportului a participat întregul 'cvartet' de lideri ai UE: preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, şeful Băncii Centrale şi cel al Eurogrupului.

Este vorba despre o reformă grandioasă, constată cotidianul moscovit. UE ia cursul spre o uniune economică şi politică deplină, testând din nou imaginea 'Statelor Unite ale Europei'. Desigur, până la atingerea acestui ideal este cale lungă, dar se discută o nouă extindere a împuternicirilor Comisiei Europene - în domeniul bugetar şi financiar - şi întărirea rolului Băncii Centrale Europene, în domeniul monitorizării activităţii bancare a UE. În afară de aceasta, se propune delimitarea instituţională a Eurogrupului în cadrul UE: formarea unui buget separat al participanţilor la uniunea monetară şi un 'mini-parlament' din reprezentanţi ai celor 17 ţări ale zonei euro, pentru analizarea problemelor specifice grupului.

Însă, cu puţin timp înainte de summit, Berlinul a decis să preia practic iniţiativa de la Bruxelles în fixarea ordinii de zi. Ministrul de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, a dat citire unei concepţii mai radicale de reformă: comisarul european pentru buget ar trebui să aibă dreptul de a controla parametrii bugetelor adoptate de ţările-membre şi să le respingă în cazul în care acestea nu respectă criteriile zonei euro. În afară de aceasta, Parlamentul European ar urma să aibă drepturi mai mari: în condiţiile în care UE capătă trăsăturile unui stat şi o parte dintre împuternicirile suverane ale ţărilor-membre, puterea sa trebuie să fie una legitimă, iar de vreme ce, dintre toate organismele UE, doar Parlamentul European este ales direct de populaţie, atunci tocmai el trebuie implicat în procesul de elaborare a politicii europene.

Apoi, chiar înainte de summit, poziţia Germaniei privind ordinea de zi a fost precizată de Angela Merkel în Bundestag. Dezvoltând tezele ministrului său, Merkel a vorbit despre necesitatea înfiinţării unui alt fond de salvare, de data aceasta destinat doar pentru participanţii 'problematici' ai zonei euro, care să îndeplinească neabătut cerinţele în vederea depăşirii problemelor cu care se confruntă. În afară de aceasta, Merkel a subliniat necesitatea formării unei uniuni bugetare, adică a transferării de către ţările membre a unei părţi dintre competenţele lor în acest domeniu către Bruxelles.

În timpul summitului, dna cancelar federal nu a scăpat din mâini iniţiativa, continuă Utro. Merkel a atras atenţia colegilor săi asupra principalelor elemente ale viitoarei reforme a UE: crearea uniunilor bancară, fiscală şi politică. Ea l-a temperat rapid pe liderul francez Francois Hollande, care a dorit să convină asupra înfiinţării unui mecanism de supraveghere bancară în UE: adoptarea acestei decizii este programată pentru decembrie şi graba nu este oportună. În general, Merkel a declarat că în timpul actualei reuniuni nu vor fi adoptate niciun fel de decizii, ci doar se va discuta 'raportul intermediar' al lui Van Rompuy.

Ceea ce s-a şi întâmplat. Chiar şi Grecia, care fără o nouă tranşă de bani europeni ar putea da faliment, nu a obţinut de la summit decizia mult râvnită privind alocarea sumei de 31,5 miliarde de euro, în pofida faptului că, în ajunul reuniunii, 'troica' creditorilor (CE, BCE şi FMI) a convenit la Atena pe marginea punctelor principale. Însă au mai rămas mici detalii şi nici raportul final nu este gata, astfel că banii vor mai întârzia.

Nu este de mirare că, perseverând într-o abordare drastică, Germania se confruntă în cadrul UE cu o opoziţie care creşte de la summit la summit, atenţionează Utro. De data aceasta, a protestat deschis doar Hollande, însă în ajun s-au făcut auzite şi alte atenţionări: premierul ceh Peter Necas a declarat că Praga ar putea bloca proiectul privind înfiinţarea unui mecanism de supraveghere bugetară, fiind sprijinit în acest demers de premierii Suediei şi Danemarcei, care au publicat, chiar în ziua summitului, un articol în care se spune că nu este încă timpul pentru o uniune monetară şi economică în UE. Este de aşteptat ca protestele să fie şi mai mari atunci când va fi vorba despre uniunile politică şi bugetară, prognozează Utro.

Între timp, ţările din Europa de Sud s-au răsculat de-a binelea. Grecii au 'marcat' summitul UE cu noi proteste în masă şi ciocniri cu poliţia. Sunt dispuşi să-i sprijine în orice moment spaniolii şi portughezii.

Cu alte cuvinte, soarta zonei euro şi perspectiva euro continuă să stârnească tot mai multe dubii. De altfel, imediat cum în SUA se vor încheia alegerile prezidenţiale, de la Washington se va da 'semnalul' pentru marea reformă europeană şi atunci - cam spre sfârşitul acestui an - va deveni clar dacă Europa este sau nu capabilă să se consolideze şi, sub comandamentul rece al Berlinului, să-i întărească nava, pentru ca aceasta să depăşească furtuna crizei, păstrându-şi, pe cât posibil, echipajul nevătămat, conchide cotidianul rus.