O fotografie recent descoperită îi leagă pe germani de genocidul armean
O fotografie aparent realizată în vara lui 1915 şi făcută pentru prima dată publică leagă ofiţeri ai armatei imperiale germane de atrocităţile comise de turci în timpul genocidului armean, relatează cotidianul britanic The Independent.
Prim planul fotografiei înfăţişează mai multe cranii umane împrăştiate pe pământ. Este tot ce a rămas dintr-un grup de armeni masacraţi de turcii otomani în timpul Primului Război Mondial. În spatele craniilor, pozând pentru aparat, sunt trei ofiţeri turci cu pălării înalte şi moi, un bărbat îmbrăcat în haine kurde şi alţi doi bărbaţi purtând uniforma Kaiserreichsheer, armata imperială germană. Este un instantaneu al atrocităţii, asemănător acelor poze făcute, un sfert de secol mai târziu, de nazişti cu soldaţi care pozau în faţa victimelor Holocaustului.
Au participat deci germanii la uciderea în masă a armenilor din 1915? Deşi fotografia nu este prima de acest gen, până în prezent germanii au fost exoneraţi de crime comise împotriva umanităţii în timpul primului Holocaust al secolului al XX-lea. Diplomaţi germani din provinciile turce în timpul Primului Război Mondial au relatat cu oroare despre deportările forţate şi uciderea în masă a unui milion şi jumătate de civili armeni, condamnându-i pe turcii otomani şi calificându-i pe ucigaşii din miliţiile turce drept 'scursuri'. La rândul lor, parlamentari germani au condamnat masacrul în Reichstag.
Într-adevăr, un medic al armatei germane, Armin Wegner, şi-a riscat viaţa pentru a face fotografii cutremurătoare ale armenilor aflaţi pe moarte sau morţi în timpul genocidului. În 1933, Wegner a pledat în faţa lui Hitler, în numele evreilor germani, întrebându-l ce va deveni Germania dacă acesta îşi va continua persecuţiile. Medicul a fost arestat şi torturat de Gestapo, iar faptele sale recunoscute la memorialul Yad Vashem din Israel, în memoria victimelor Holocaustului. O parte din cenuşa sa este păstrată la Muzeul Genocidului Armean din Erevan.
Fotografia a fost descoperită de directorul muzeului, Hayk Demoyan, alături de alte fotografii înfăţişând turci pozând în picioare în spatele unor cranii, anexate la mărturia unui supravieţuitor, de mult pierdută. Pozele par să fi fost realizate într-o locaţie identificată ca 'Yerznka' - oraşul Erzinjan, ai cărui locuitori au fost ucişi în mare parte în drumul spre Erzerum. Erzinjan a fost pentru scurt timp cucerit de generalul rus Nikolai Iudenici din mâinile Armatei a 3-a turce, în iunie 1916, ceea ce a permis armenilor care luptau de partea ruşilor să strângă dovezi fotografice ale genocidului îndreptat împotriva poporului lor cu un an în urmă. Ziarele ruseşti din acea vreme - arhivate în prezent în acelaşi muzeu din Erevan - au prezentat imagini relevante ale câmpurilor morţii. Ulterior însă, ruşii au fost nevoiţi să se retragă.
Unii consuli germani au vorbit deschis împotriva Turciei. Spre exemplu, istoricul americano-armean Peter Balakian a descris modul în care o petiţie protestantă germană către Berlin protesta faţă de faptul că 'încă de la sfârşitul lunii mai, a fost ordonată deportarea întregii populaţii armene din toate guvernoratele Anatoliei şi Ciliciei în stepele arabe la sud de calea ferată Bagdad-Berlin'. Reprezentanţii Deutsche Bank, care finanţa calea ferată, au fost consternaţi să constate că aceasta era folosită pentru a transporta bărbaţi armeni către locurile de execuţie.
Pe de altă parte, profesorul Balakian şi alţi istorici au descoperit cum unii dintre martori germani ai genocidului armean au jucat ulterior un rol important în regimul nazist.
Konstantin Freiherr von Neurath, spre exemplu, a fost ataşat Armatei a 4-a turce în 1915 cu instrucţiunea de a monitoriza 'operaţiunile' împotriva armenilor. Acesta a devenit ulterior ministrul de externe a lui Hitler şi 'protectorul Boemiei şi Moraviei' în timpul terorii lui Reinhard Heydrich în Cehoslovacia. Un alt caz este cel al lui Friedrich Werner von der Schulenburg, consul la Erzerum între 1915-1916, şi ulterior ambasadorul lui Hitler la Moscova.
Rudolf Hoess - un căpitan al armatei germane în Turcia anului 1916 - a devenit între 1940-1943 comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz şi ulterior inspector adjunct al lagărelor de concentrare la sediul central al SS. Hoess a fost condamnat şi spânzurat de polonezi la Auschwitz, în 1947.
