Problema vizelor frânează cooperarea dintre UE şi Rusia

În Uniunea Europeană (UE) este, se pare, mai uşor să intri decât să ieşi, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Organizaţia, care se pregăteşte pentru primirea celui de-al 28-lea stat-membru, în acelaşi timp se îngrădeşte: pe alocuri a fost reluat controlul la graniţele naţionale, a fost înaintată ideea înfiinţării unui serviciu de grăniceri unic. Toate acestea se fac pentru a ridica un zid în faţa imigranţilor din ţări ale Africii şi Orientului Mijlociu, care constituie o ameninţare la adresa prosperităţii sociale şi economice a UE.

Astfel de temeri nu se manifestă faţă de vizitele cetăţenilor ruşi în UE şi ale cetăţenilor europeni în Rusia: este vorba în principal de vizite pe termen scurt. Potrivit cotidianului rus menţionat, odată cu dezvoltarea relaţiilor comercial-economice, turistice şi de alt gen, între părţi creşte şi numărul de vizite, însă nu atât de repede pe cât s-ar dori: constituie o piedică regimul de vize.

Cu ţările din Spaţiul Schengen, regimul dur de vize ţine în frâu în mod serios libertatea contactelor. Nu este exclus ca acelaşi lucru să fie afirmat de europeni referitor la regimul de vize cu Rusia. De aceea, piedica ar putea fi înlăturată pe calea anulării regimului de vize sau cel puţin a înlesnirii acestuia.

Între Rusia şi UE se desfăşoară de ani de zile negocieri pe două făgaşe care vizează regimul de vize. Primul prevede înlesnirea acestuia - ridicarea vizelor pentru persoane oficiale şi înlesnirea eliberării lor pentru astfel de categorii precum studenţi, cercetători, oameni de afaceri. Al doilea vizează implementarea unui regim fără vize pentru toţi, ca un important aspect de formare a unui spaţiu comun de la Atlantic la Oceanul Pacific.

În pofida unui dialog activ pe această temă, progresul pe ambele direcţii se loveşte de obstacole. Astfel, negocierile cu privire la înlesnirea regimului de vize se lovesc de problema ridicării vizelor pentru oficialităţi. În timp ce partea rusă a propus ridicarea vizelor pentru diplomaţi şi deţinătorii de paşapoarte de serviciu (angajaţi ai ministerelor, corporaţiilor de stat şi ambasadelor), reprezentanţii UE sunt de acord doar cu ridicarea vizelor pentru diplomaţi, pe motiv că prea mulţi cetăţeni ruşi deţin paşapoarte de serviciu. Nu au fost de ajutor nici propunerile Moscovei de a limita numărul acestor posesori până la 15.000 - de două ori mai puţin decât numărul de cetăţeni germani care deţin paşapoarte de serviciu.

În timpul întrevederii pe care ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a avut-o săptămâna trecută, la Luxemburg, cu omologi din ţările UE, această problemă nu a putut fi depăşită, notează Nezavisimaia Gazeta, precizând că divergenţe s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte a doua linie de abordare. La sfârşitul lui 2011, părţile s-au pus de acord asupra unei liste de acţiuni necesare pentru implementarea regimului fără vize. Însă, dacă Moscova consideră că pentru realizarea lor este necesar un termen de un an şi jumătate, Bruxellesul este categoric împotriva unei 'foi de parcurs' şi este gata să prelungească procesul ani de zile.

În acelaşi timp, UE rezolvă în mod accelerat problemele de vize cu alte ţări din spaţiul postsovietic. Astfel, înalţii funcţionari ucraineni au primit deja posibilitatea unor călătorii fără vize în ţările UE. Potrivit cotidianului rus menţionat, împotriva unui progres în înlesnirea regimului de vize cu Rusia s-ar pronunţat republicile baltice şi Germania.

Este clar că abordarea Bruxellesului faţă de soluţionarea problemei vizelor cu Moscova este subordonată altor programe politice externe ale UE, cum ar fi, de exemplu, Parteneriatul Estic, participanţilor căruia li se acordă prioritate, consideră Nezavisimaia. Potrivit cotidianului, sensul unei asemenea abordări este evident: extinderea treptată a influenţei UE în spaţiul postsovietic, lucru care se face în pofida acordurilor dintre Moscova şi Bruxelles cu privire la formarea celor patru spaţii unitare de la Atlantic până la Oceanul Pacific.

În opinia ziarului rus, această problemă ar trebui scoasă la dezbatere în cadrul viitorului summit al UE, care va avea loc în decembrie. Totodată, Bruxellesul trebuie să înţeleagă că tactica opunerii Rusiei ţărilor vecine este una contraproductivă în primul rând pentru UE însăşi.