Ultimul mare proces al TPI pentru fosta Iugoslavie

Procesul lui Ratko Mladic, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, a început miercuri la Haga, în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI). El este acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război comise în Bosnia-Herţegovina în perioada octombrie 1991 - noiembrie 1995, notează ziarul elveţian Le Temps în ediţia de miercuri.

Este ultimul mare proces al acestui tribunal creat de Naţiunile Unite în 1993. După el, mai este programat în octombrie procesul fostului lider al sârbilor din Croaţia, Goran Hadzic.

Ratko Mladic, născut în 1941 la Bozinovici (estul Bosniei), este omul care a transformat în victorii militare obiectivele strategice stabilite de Radovan Karadzic, liderul politic al sârbilor din Bosnia. Aceste obiective nu vizau decât epurarea etnică. Era epoca în care Serbia lui Slobodan Milosevic finanţa, superviza şi trimitea în Bosnia ofiţeri şi paramilitari, sub oblăduirea Bisericii ortodoxe. 'Domnilor, am obţinut ofiţerii pe care i-am cerut', declara Radovan Karadzic în 1992, potrivit unor documente prezentate de procuror. 'L-am cerut pe Mladic', a spus Karadzic.

Avansat în funcţia de şef de stat-major al armatei sârbilor din Bosnia, în mai 1992, Ratko Mladic le-a prezentat ofiţerilor săi un program şi i-a avertizat: 'Ceea ce facem noi trebuie să fie cel mai mare secret al nostru'. Acest secret, Ratko Mladic îl prezintă în jurnalul său confiscat de poliţia sârbă cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliul acestuia din Belgrad, în 2008 şi 2010. 'Separarea de croaţi şi de musulmani pentru totdeauna', scria el în jurnal. 'O parte din Sarajevo trebuie să fie a noastră', trebuie să avem 'trecere la mare' şi 'să stabilim o legătură cu Serbia pe Drina', fluviul care marchează frontiera dintre Serbia şi Bosnia, două entităţi care făceau parte, până la începutul lui 1992, din cele şase republici ce formau Iugoslavia. Bătăliile duse de Ratko Mladic i-a vizat pe civilii care nu sunt sârbi. Timp de patru ani, aceştia au fost deportaţi, exterminaţi.

Procurorul american Dermot Groome îl acuză pe Ratko Mladic de trei crime majore. Mai întâi, pentru că a semănat teroare în rândul 'populaţiei civile din Sarajevo printr-o campanie susţinută de atacuri armate şi bombardamente'. În timpul unui asediu de patruzeci de luni, au murit peste 11.000 de civili, mai ales copii şi bătrâni.

Al doilea lucru care i se reproşează lui Ratko Mladic, este faptul că a luat ostatici peste 200 de membri ai ONU, în mai şi iunie 1995. Aceştia au fost răpiţi de forţele bosniaco-sârbe şi au fost folosiţi drept scut uman pentru a împiedica orice intervenţie a NATO.

A treia acuzaţie vizează masacrarea musulmanilor din Srebrenica. La 11 iulie 1995, enclava strategică Srebrenica, declarată zonă protejată de ONU cu doi ani înainte, cade în mâinile forţelor sârbe. Dar, de această dată, ONU nu a reacţionat şi avioanele NATO au rămas la sol. Bărbaţii au fost separaţi de femei şi de copii, sub privirea neputincioasă a unui batalion de căşti albastre olandez. În zilele următoare, aproximativ 6.000 de bărbaţi au fost ucişi, iar femeile şi copiii au fost deportaţi în 'teritoriile libere' din Bosnia.

În perioada 14 - 17 iulie, zilele masacrului, Ratko Mladic ar avea un alibi, potrivit avocatului său care nu oferă detalii. Dar, pentru acuzare, generalul a fost la Belgrad. La întoarcerea sa şi în lunile care au urmat, forţele sârbe au cărat cu excavatorul corpurile celor ucişi aruncându-i în gropi comune, ca să-şi ascundă crimele.

Cei doi principali lideri ai Bosniei, Ratko Mladic şi Radovan Karadzic, au fost acuzaţi de TPI în noiembrie 1995. După ce s-a ascuns o lungă perioadă, Ratko Mladic este în final capturat la 26 mai 2011, în casa unui văr dintr-un sat din Serbia.

De la crearea sa, TPI a judecat 123 de inculpaţi şi a cercetat toate momentele războiului din Bosnia-Herţegovina. Au fost condamnaţi generali pentru asediul de la Sarajevo şi masacrul de la Srebrenica. Toţi ofiţerii din anturajul lui Mladic au fost judecaţi. Probele sunt considerabile şi puţini avocaţi s-au oferit să-l apere pe Ratko Mladic la Haga. 'Sunt foarte multe probe în acest dosar şi sunt puţine şanse să câştigi un asemenea proces', explică o juristă.

Branko Lukic, avocatul lui Ratko Mladic, afirmă că procurorul este 'miop' şi are o viziune 'unilaterală' asupra războaielor din fosta Iugoslavie. Avocatul sârb nu şi-a dezvăluit încă întreaga sa strategie, dar el insistă pe faptul că evenimentele de atunci au fost declanşate de 'colaborarea puterilor externe cu părţile aflate în conflict din interior'. Ratko Mladic afirmă că miliţiile paramilitare formate de musulmanii din Bosnia 'sunt cele care au creat un climat de teamă pentru sârbi şi croaţi'.

Generalul sârb spune că nu a făcut decât să-şi protejeze poporul şi că Bosnia, condusă de musulmanul Alija Izetbegovic din 1990, s-a aliat cu grupări islamiste, 'combatante ale războiului sfânt'. El spune că este un om obosit şi bolnav. Avocaţii săi ceruseră recuzarea magistratului olandez care prezidează Camera responsabilă cu judecarea fostului general din cauza subiectivităţii sale şi amânarea cu şase luni a procesului, pentru ca să-şi poată pregăti mai bine apărarea. Dar cererea lor a fost respinsă.

Potrivit apărării fostului general, judecătorul Alphons Orie, care a prezidat, de asemenea, Camera responsabilă de pregătirea procesului, nu poate fi imparţial deoarece a condamnat deja în trecut mai mulţi foşti subordonaţi ai lui Mladic.