UE vrea să combată crima organizată şi traficul de fiinţe umane

Un proiect nou de 1,5 milioane € îşi propune să stimuleze lupta împotriva crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane în mai multe ţări din Europa de Est, inclusiv Moldova.

Un raport recent a plasat Moldova în fruntea "clasamentului" când vine vorba de traficul de fiinţe umane din Europa, iar două rapoarte separate privind Republica Moldova au ridicat îngrijorări serioase cu privire la această problemă.

Traficul de fiinţe umane este definit drept comerţul ilegal de oameni în scopul exploatării. Acesta încalcă acordul internaţional al Naţiunilor Unite cu privire la drepturile civile şi politice.

Traficul de fiinţe umane, cunoscut şi sub numele de "sclavie modernă", este o formă deosebit de profitabilă a crimei organizate, care generează profituri de multe miliarde de euro în fiecare an.

Milioane de femei, bărbaţi şi copii cad victime ale traficului în fiecare an, scopul acestuia fiind exploatarea sexuală comercială, munca forţată sau chiar prelevarea de organe.

Noul proiect face parte din strategia UE de "eradicare a traficului de fiinţe umane" 2012-2016.

Comisia a spus că proiectul-pilot "inovator" va ajuta ţările să fie "mai bine echipate" pentru a face faţă traficului de fiinţe umane.

La lansarea proiectul, Štefan Fule, comisarul UE pentru extindere, a declarat: "Suntem hotărâţi să facem tot ce putem pentru a lucra cu diverse naţiuni şi dincolo de graniţe pentru a pune capăt traficului de fiinţe umane, oriunde are acesta loc."

"Sperăm să punem bazele pentru acţiuni suplimentare în acest domeniu şi să trimitem un mesaj clar către traficanţi că această formă barbară şi deplorabilă de exploatare nu poate continua."

Comentariile sale au fost reiterate de comisarul UE pentru dezvoltare, Andris Piebalgs: "Mi se pare absolut şocant că, în secolul XXI, traficul de fiinţe umane continuă. Crima organizată este un virus care nu cunoaşte graniţe, astfel încât soluţia trebuie să fie aplicată şi dincolo de frontiere, nu numai pentru a proteja victimele, dar şi cetăţenii UE.

"De aceea proiectele de acest gen sunt atât de vitale – numai dacă ţările vor lucra împreună vor putea să pună capăt acestei probleme teribile care afectează societatea modernă."

Anunţul Comisiei a avut loc după o vizită recentă în Republica Moldova a Mariei Grazia Giammarinaro, reprezentantul şi coordonatorul special pentru combaterea traficului de fiinţe umane pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ea a raportat o "creştere teribilă" a numărului de copii cu dizabilităţi intelectuale, care cad victime ale traficului de fiinţe umane.

În urma vizitei, OSCE a publicat un raport privind această problemă şi a cerut ţării să-şi consolideze structurile de protecţie a copilului la nivel local şi comunitar, în scopul prevenirii traficului de copii şi protecţiei victimelor infantile.

Moldova ocupă primele locuri şi când vine vorba de numărul de copii care trăiesc în instituţii specializate din Europa Centrală, aceşti copii neavând de multe ori abilităţile necesare de viaţă şi fiind total dependenţi de asistenţa adulţilor.

Având un nivel scăzut de educaţie combinat cu o lipsă de înţelegere adecvată din partea adulţilor, aceşti copii devin cu uşurinţă victime ale infracţiunilor de trafic, a indicat aceasta.

Raportul OSCE subliniază necesitatea urgentă ca Moldova să consolideze prevenirea traficului de copii prin măsuri de protecţie a copilului şi să-şi continue eforturile de dezinstituţionalizare a persoanelor cu nevoi speciale.

Moldova recunoaşte existenţa problemei traficului de fiinţe umane în ţară, dar susţine că luptă pentru a pune capăt acestuia.

O altă condamnare a nivelului traficului de persoane din Moldova a venit recent într-un raport separat publicat de La Strada, o organizaţie internaţională de drepturi ale femeilor cu sediul în Chişinău, capitala Republicii Moldova.

Raportul, sponsorizat de Departamentul american de Stat, a declarat că legislaţia Republicii Moldova privind traficul de fiinţe umane, muncă infantilă şi muncă forţată "nu corespunde unor criterii internaţionale şi este departe de cerinţele UE şi SUA".

Acesta evidenţiază "eşecul şi ineficienţa autorităţilor în aplicarea legii", care de multe ori complotează cu reţelele de trafic de persoane.

Raportul critică "pedepsele foarte uşoare" acordate traficanţilor de persoane şi în cazuri de muncă forţată, spunând că există o "mulţime de erori şi greşeli" în hotărârile care duc la pedepse "uşoare" şi/sau achitare.

Raportul La Strada susţine că urmărirea penală este ineficientă şi, ca rezultat, mulţi oameni acuzaţi pot scăpa de pedeapsă.

"Există multe cazuri în care martorii au fost intimidaţi şi puşi sub presiune de acuzat", a afirmat el.

În apărarea sa, guvernul Moldovei a indicat că a aprobat recent un nou regulament, pentru a redirecţiona resurse financiare de la anumite instituţii către programe şi servicii bazate pe comunitate.