Românii care culeg portocale în Calabria, trataţi ca nişte sclavi de sistemul 'Caporalatului'
Din luna august 2011, ''Caporalatul'' este considerat o infracţiune şi se pedepseste cu închisoare de la cinci la opt ani, dar în Piana di Sibari (Calabria, sudul Italiei) nimeni nu acordă atenţie acestui fenomen. La doi ani de la revolta africanilor din Rosarno împotriva exploatării şi a mafiei calabreze 'ndrangheta, culegătorii recoltei de portocale şi clementine sunt recrutaţi încă în zori, pe stradă. Românii şi ceilalţi imigranţi folosiţi la aceste munci sunt trataţi ca nişte sclavi, relatează La Repubblica în ediţia de joi.
'Dacă cerem bani ne pun pistolul la cap şi ne spun 'te arunc în mare', a povestit românul V., care lucrează în Corigliano Calabro de ani de zile. ''Îmi marchează 20 de zile de muncă, iar restul se duce la nevasta patronului, care stă acasă, în timp ce eu culeg portocale'', adaugă el.
Lucrătorii muncesc 12 ore cu spatele aplecat. Munca la negru aduce şi moartea. La 19 decembrie, românul Aurel Galbău, de 49 de ani, a căzut din copac în timp ce culegea măsline pe un câmp în apropiere de localitatea Rossano. Carabinierii au primit o semnalare anonimă. Când salvarea a ajuns la faţa locului a fost însă prea târziu.
'Îi exploatează punându-i la muncă 12 ore pe zi pentru câţiva euro, adesea îi obligă să muncească două luni, iar în final patronul dispare şi nu mai au nici măcar banii pentru a se întoarce în ţara lor'', a afirmat parohul din Schiavonea, părintele Lorenzo Fortugno, care a deschis împreună cu Caritas, în 2009, o cantină de seară pentru muncitori.
Deşi este considerat o infracţiune şi se pedepseste cu închisoarea, aşa-numitul ''Caporalato'' (sistem de recrutare de forţă de muncă în zonele rurale prin intermediul caporalilor, neconform cu legislaţia muncii şi cu salarii mai mici pentru lucrători decât cele prevăzute de tarifele sindicale, n.red), din Calabria, continuă să guverneze piaţa forţei de muncă agricole. Această formă de sclavie nu este nici măcar camuflată: 12 ore pentru 25 de euro, cu transportul care trebuie plătit. Xenofobia este răspândită, dar acoperă situaţii de altă natură.
Corigliano Calabro este o localitate de 40.000 de locuitori de pe coasta Mării Ionice, infiltrată de mafie, aşa cum a fost şi Rosarno în 2010. În fiecare dimineaţă, de la ora 6 la 8, în Marina di Schiavonea, piaţa forţei de muncă umple strada principală şi aleile din spatele parohiei. Mulţimea de imigranţi români, ucraineni, bulgari, polonezi, albanezi, tunisieni, marocani şi algerieni aşteaptă sosirea camioanelor, furgonetelor şi automobilelor care îi vor duce la câmp.
Primesc 25 de euro pe zi cu ameninţări, sau un euro pe lădiţă, din care trebuie să scadă cheltuielile de transport din localitate la câmp, ceea ce înseamnă între 3 şi 5 euro de persoană. Recrutarea se face prin intermediul ''caporalilor'', care sunt atât italieni cât şi străini. Nimeni nu se revoltă însă. 'Aici, imigranţii învaţă un obicei foarte prost: nu văd şi nu vorbesc, ca italienii', spune un tunisian. Din relatări reiese un infern de ameninţări şi abuzuri într-o atmosferă de absolută ''omerta'' (legea tăcerii). 'Am vrut să plec deoarece m-am simţit rău, dar patronul italian mi-a spus 'ori încetezi ori te împuşc', a mai spus muncitorul.
Între Crăciun şi Bobotează, mesele italienilor sunt pline de clementine. În Piana di Sibari culesul atinge apogeul. Două milioane şi jumătate de chintale pe an, 60% din producţia naţională. Exploatarea forţei de muncă este intensă.
''Lucrătorii sunt obligaţi să folosească pesticide fără o protecţie adecvată şi să culeagă citrice pe care au fost pulverizate produse chimice cu puţin timp înainte. Mulţi lucrători care mănâncă aceste fructe, suferă de dermatite şi riscă să facă tumori', a denunţat Giuseppe Guido, secretarul confederaţiei sindicale CGIL-Pollino-Sibaritide-Tirreno.
Asociaţia ''Torre del Cupo'' estimează că există cel puţin 12.000 de străini pentru sezonul clementinelor în toate cele 22 de municipalităţi din Sibaritide, dintre care jumătate la Corigliano.
'Există un climat de intoleranţă crescândă. Imigrantul e bun dimineaţa când este supus sclaviei dar nu şi atunci când se întoarce acasă de la câmp sau de pe şantier, după ora şase seara', spune Angelo Sposato, secretarul general al CGIL din Pollino, Sibaritide şi Tirreno. De exemplu, cineva a desenat o zvastică, o cruce celtică şi cuvintele 'Afară cu musulmanii' pe porţile de lângă moscheea comunităţii marocane din Schiavonea.
'Într-o localitate controlată de mafie, în acest vid politic şi instituţional, unele forţe parapolitiche profită de frustrarea cetăţenilor şi îndreaptă nemulţumirile spre imigranţi', spune Biagio Frasca, voluntar în cadrul asociaţiei 'Un sogno per la strada'.
Angelo Broccolo, preşedintele regional al partidului ''Sinistra Ecologia Liberta'' (SEL), a declarat: 'Avem o problemă de xenofobie şi rasism pentru a acoperi situaţii de altă natură. Pentru administraţia precedentă problema siguranţei era imigraţia, dar din ancheta judiciară rezultă o economie şi o societate puternic infiltrate de mafia antreprenorială. Aici, 'ndrangheta investeşte la faţa locului'.
Foarte profitabil este şi businessul chiriilor la negru pentru străini. Un muncitor sezonier plăteste 120 de euro pe lună pentru un pat într-o casă supra-aglomerată. Un apartament costă între 400 şi 1.000 de euro pe lună. Aproximativ 30 de persoane au fost forţate să locuiască pe plajă, în corturi din folii de plastic şi material reciclat, sub teroarea evacuării. 'Anul trecut au venit cu un buldozer şi ne-a luat totul', a relatat un tânăr marocan.
Parohul şi asociaţiile de voluntari au cerut ca primăria să pună la dispoziţia oamenilor locuri de dormit.
