UE va înăspri cerinţele de aderare pe fondul recentelor încălcări ale statului de drept în unele din statele membre

Bruxellesul va înăspri procesul de aderare pentru statele care doresc să se alăture blocului comunitar, după ce recentele încălcări ale statului de drept în unele dintre noile state membre au subminat grav principiile democratice fundamentale ale Uniunii, comentează Financial Times.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a adăugat, de asemenea, noi controale şi criterii de referinţă pentru a monitoriza procesul de aderare al candidaţilor, care îi conferă puterea ultimă de a pune capăt procedurii de aderare anticipat, dacă există dovezi că ţara aspirantă nu satisface cerinţele privind reforma.

Stefan Füle, comisarul UE pentru extindere şi politică de vecinătate, a recunoscut că Bruxellesul a învăţat din greşelile trecutului în timpul procesului de aderare pentru Ungaria şi România.

'Lecţiile învăţate din extinderile anterioare subliniază importanţa unui accent crescut pus pe aceste domenii şi pe îmbunătăţirea în continuare a calităţii procesului', se indică într-un raport al Comisiei, care a evaluat politica de extindere a UE.

'Noua abordare a negocierilor în domeniul respectării statului de drept introduce necesitatea unor realizări solide în ceea ce priveşte implementarea reformei pe parcursul procesului de negociere. Reformele trebuie să fie profund înrădăcinate, pentru a fi ireversibile', se arată în raport.

Acţiunile întreprinse în ultimul an de către guvernele de la Bucureşti şi Budapesta au provocat îngrijorări serioase la Bruxelles, unde oficialii sunt preocupaţi de faptul că democraţia şi statul de drept 'au deraiat' în România şi Ungaria, notează sursa citată.

Financial Times aminteşte că premierul român Victor Ponta a folosit o serie de ordonanţe de urgenţă pentru a reduce puterile Curţii Constituţionale într-un efort de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu. Totodată, premierul Ungariei, Viktor Orban, a trecut prin parlament o lege controversată privind mass-media, despre care criticii susţin că i-ar conferi puteri mai mari pentru a îngrădi libertatea de exprimare.

Deşi în ambele cazuri oficiali europeni importanţi - printre care preşedintele CE, José Manuel Barroso - şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ameninţările la adresa statului de drept, ei au avut puteri limitate în ceea ce priveşte încălcările comise, subliniază FT.

Noua atitudine a Comisiei va încetini probabil considerabil procesul de aderare pentru unele dintre cele nouă ţări aspirante la statutul de membru UE, în condiţiile în care se vor examina mai atent calificările democratice ale acestora, remarcă publicaţia britanică.

'Reformele sunt încă în curs de desfăşurare în cele mai multe ţări', a declarat Comisia, precizând că 'drepturile omului, buna guvernanţă, statul de drept, inclusiv lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, capacitatea administrativă, şomajul, reforma economică şi incluziunea socială rămân provocări majore' pentru aceste ţări.

În afară de Croaţia, care urmează să adere la UE în iulie 2013, şi de Islanda, care respectă deja mai multe principii ale UE, majoritatea ţărilor aspirante din Balcani, printre care Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Albania, nu au şanse să adere la UE prea curând, susţin diplomaţii Uniunii.