UE stabileşte un acord preliminar privind sancţiunile pe scară largă destinate Rusiei

Cancelarul german Angela Merkel.
Cancelarul german Angela Merkel. (ODD ANDERSEN / AFP / Getty Images)

Ambasadorii Uniunii Europene au ajuns la un acord preliminar, vineri, pentru aplicarea unor noi sancţiuni economice mai dure împotriva Rusiei în urma crizei din Ucraina iar acum au mai rămas de stabilit numai detaliile, potrivit diplomaţilor europeni, anunţă Moscow Times.

Blocul celor 28 de naţiuni europene şi-au întărit poziţia faţă de Moscova după doborârea avionului Malaysia Airlines de săptămâna trecută într-o zonă din estul Ucrainei controlată de forţele pro-Rusia.

După o discuţie care a durat toată ziua de joi şi o parte din ziua de vineri, ambasadorii i-au cerut Comisiei executive a UE să creeze un cadru legal pentru stabilirea sancţiunilor economice ce vor fi aplicate cel mai probabil printr-un acord ulterior, săptămâna viitoare.

Printre măsurile cheie sugerate de Comisie se află închiderea pieţelor de capital ale UE pentru băncile de stat ruse, aplicarea unui embargo pentru vânzările de arme către Moscova şi restricţionarea rezervei de energie şi a tehnologiilor duble. Sancţiunile nu vor afecta rezervele actuale de petrol, gaze şi alte bunuri din Rusia, afirmă diplomaţii.

Un oficial al UE a anunţat că există ”un acord preliminar general pe acest concept”, dar ambasadorii vor desfăşura mai multe discuţii săptămâna viitoare în baza unui text legal.

Maja Kocijancic, purtătorul de cuvânt al şefului politicii externe a UE, Catherine Ashton, a declarat că există lucruri de făcut până la finalizarea pachetului de sancţiuni.

”Direcţia de călătorie aici este foarte clară dar încă mai călătorim”, a declarat aceasta.

Nu s-a arătat clar dacă textul legal va include toate opţiunile identificate de Comisie. Dar oficialii UE au anunţat că vor acoperi toate cele patru domenii în care au fost propuse sancţiuni – restricţii impuse Rusiei la accesarea pieţelor financiare europene, şi tehnologie pentru apărare şi energie utilizat atât pentru apărare cât şi în scopuri civile.

Într-un subiect separat, UE va publica pe parcursul zilei de vineri o listă cu 15 indivizi şi 18 entităţi, inclusiv companii, care vor avea conturile îngheţate pentru susţinerea anexării peninsulei Crimeea de către Rusia şi a destabilizării din estul Ucrainei.

Statele membre vor evalua proiectul textului legal pe parcursul acestui weekend şi vor acorda răspunsul Comisiei luni, a anunţat un diplomat. Proiectul revizuit ar putea fi adoptat marţi, a declarat acesta.

Neînţelegerile principale s-au axat pe probleme precum contractele existente cât şi pe aşa numitele metode de retragere – cum să retragă sancţiunile dacă Rusia începe să joace un rol mai constructiv în calmarea situaţiei din Ucraina, au afirmat diplomaţii.

Premierul olandez, Mark Rutter, a cărui ţară a avut un rol cheie în formarea răspunsului UE după ce a pierdut 194 de cetăţeni în prăbuşirea avionului, a declarat că va susţine sancţiunile, stopându-le numai în cazul în care Moscova opreşte furnizarea de armament forţelor pro-Rusia.

”Toate indicaţiile arată că Rusia continuă să armeze separatiştii”, a declarat Rutte, spunându-le parlamentarilor că, de la dezastrul aviatic, a vorbit de şase ori la telefon cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Problema respectării contractelor existente cu Rusia este o problemă sensibilă pentru Franţa, care a convenit să vândă navele de război Mistral printr-un acord de 1,2 milioane de euro.

O altă dificultate o reprezintă balansarea efectelor negative în urma sancţiunilor dintre statele membre. Marea Britanie este implicată puternic în servicii financiare, Germania în tehnologie şi maşinării, Franţa în vânzările cu arme, în timp ce Italia depinde de Rusia în domeniul energiei.

”Până la un punct toată lumea dă înapoi încercând să-şi protejeze propriile interese naţionale de rău”, a afirmat un diplomat european.